„Elevele şi elevii care îşi vopsesc părul vor fi sancţionaţi până la eliminarea din şcoală şi chiar mutarea la altă şcoală.” Este un fragment din regulamentul Școlii nr. 194 din București, ajuns pe rețelele sociale. Asociațiile de elevi au început să facă presiuni iar Școala nr. 194 din București a primit vizita inspectorilor școlari.
„S-au recomandat conducerii unității anularea oricăror sancțiuni/măsuri aplicate în baza acestui document, precum și elaborarea Regulamentului de organizare și funcționare al Școlii Gimnaziale nr. 194 în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, a anunțat Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Legea spune clar că toți copiii au dreptul la educație, fără să facă distincție după culoarea părului sau alte detalii de ordin fizic. Fiecare școală își poate elabora propriul regulament, respectând, însă, prevederile legale.
Reguli de comportament: elevii „se vor încolona pentru a ieşi în pauză” și nu vor intra în toaleta greșită
Nu este însă singura școală din România cu reguli foarte specifice. Școala 9 a răsfoit câteva dintre regulamentele școlilor din țară. Colegiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Buzău, de exemplu, oferă multe detalii cu privire la ținuta acceptabilă:
- Este interzis ca elevii să aducă modificări la lungimea fustei (maxim 10 cm deasupra genunchiului), a pantalonului, a sacoului. Accesoriile, pantofii, ciorapii, bluzele etc. nu trebuie să ofere ținutei o tentă stridentă, provocatoare. Culorile acceptate pentru bluze, tricouri și cămăși sunt: alb, gri, negru, nuanțe de albastru; pentru ciorapi sunt uni: albi, gri, negru și bej.
- Părul se va purta curat, pieptănat, nevopsit în culori nenaturale. Nu sunt acceptate machiaje provocatoare. Băieții nu vor purta barbă, plete (părul se va purta cel mult până la baza urechii) sau „coadă”.
Obsesia pentru părul și unghiile elevilor e întâlnită și în regulamentele altor unități de învățământ:
- Colegiul Național Ioan Slavici din Satu Mare: „Prin ținută necorespunzătoare se înțelege: decolteuri ample, bluze deasupra taliei, fuste mini, fuste mulate, machiaj exagerat, bijuterii în exces, piercing-uri, papuci de plajă, pantaloni scurți (deasupra genunchilor) etc.”
- Școala nr. 20 din Pitești: „Se interzice purtarea, la şcoală, a podoabelor scumpe sau excesiv de mari, precum: lanţuri, mărgele, brăţări metalice, inele.”
Ne-au atras atenția și unele reguli de comportament considerate inadmisibile în școli, cum ar fi:
- elevii să nu se așeze pe pervazurile geamurilor și să nu arunce lucruri pe geam (Colegiul Național Ioan Slavici Satu Mare),
- elevii să circule pe coridor „în pas obișnuit”, să nu consume semințe sau gumă de mestecat, „băieţii să nu intre în toaleta fetelor, iar fetele să nu intre în toaleta băieţilor” (Școala nr. 20 din Pitești)
- elevii „se vor încolona pentru a ieşi în pauză” (Școala gimnazială „Dr. Victor Babeș” Baia Mare).
4 puncte la purtare scăzute pentru un elev care „se automutilează”
Asociația elevilor din Constanța a pornit de acum doi ani un război împotriva derapajelor din regulamentele școlare. În analiza din 2020, printre pedepse erau amenzi pentru materiale de curățenie sau reținerea telefonului mobil pentru o lună. Doar 4% din școlile din județ aveau regulamentele în deplină legalitate, adică în concordanță cu Statutul Elevilor și celelalte legi în vigoare.
„Am găsit în regulamente în anii anteriori că elevii nu au voie să facă baie în Dunăre sau să parcheze pe strada X. Nu sunt reguli în conformitate cu legea și elevii nu știu asta. Este un abuz care de multe ori nu este observat și normalizat la nivel local”, spune Mihaela Rădulescu, vicepreședintă a asociației.
Acum analizează din nou regulile impuse în unitățile de învățământ din județ. Uniforma, un subiect dezbătut constant, nu poate fi un motiv pentru a-i interzice unui elev accesul la ore, mai spune Mihaela. „Avem dreptul la propria imagine, putem să ne îmbrăcăm cum vrem. Bineînțeles, trebuie să existe niște limite de decență. Dar când vine vorba de piercing, e libertatea elevului, dacă totul e făcut cu acordul părinților și în limite legale, nu văd de ce ar trebui să intervină școala”, mai spune eleva.
Uitându-se prin regulamente, a găsit și lucruri îngrijorătoare care vorbesc despre lipsa de înțelegere a copiilor care se confruntă cu probleme emoționale grave: „Am găsit ca regulă că elevii care se automutilează va avea patru puncte scăzute la purtare. Este absurd. În primul rând, acei elevi au nevoie de ajutor din partea unui psiholog, iar școala, iată, alege să-i lase repetenți, că așa se întâmplă cu 6 la purtare. În loc să-i ajute.”
„De ce este important pentru un profesor ca toți să fie cu freză, cu unghiile tăiate și cu bentiță?”
Psihologa clinician Ligia Moise spune, de asemenea, că profesorii trebuie să încerce întâi să înțeleagă de ce un copil se îmbracă extravagant. „Dacă vedem un stil țipător de vestimentație, poate să-mi ridice un semn de întrebare, dar în niciun caz să mă determine să nu-l primesc la ore. Trebuie să mă apropii de copil și să înțeleg ce se întâmplă cu el. Nu rezolvăm nimic respingându-l”, spune aceasta.
În urmă cu o săptămână a vorbit despre emoții cu elevii unui liceu dintr-o zonă dezavantajată a Bucureștiului. Au atins în discuții și unghiile false. „Există moda asta cu unghiile. Le-am spus doar să se gândească că așa ascuțite cum le poartă sunt agresive. Animalele își scot ghearele doar când vor să atace și de aici am discutat mai multe lucruri”, povestește psihologa.
Cum se îmbracă sau cum își poartă părul este o poveste cu rădăcini vechi în școala românească care a inspirat și versurile lui Florian Pittiș: „Nu contează cât de lung am părul, important e cât de mult gândesc.”
Părul verde nu înseamnă automat indisciplină. Începutul adolescenței, chiar de la 12-13 ani, este și perioada teribilismului, copilul vrea să iasă în evidență, să fie văzut, să aparțină unui grup care se îmbracă nu știu cum sau care își pune piercinguri.
„Întrebarea mea este de ce este important pentru un profesor ca toți să fie cu freză, cu unghiile tăiate și cu bentiță? Vreau să știu la ce le folosește lor? Le distrage lor atenția și nu se mai pot concentra să predea bine?”, punctează Ligia Moise.
Foto: Andreea Ionescu, fondatoare grupului civic „Părinții cer schimbare”
„Le cerem elevilor să respecte niște reguli absurde, când noi le ignorăm total”
Și Andreea Ionescu, fondatoarea grupului civic „Părinții cer schimbare”, crede că rămâne la adulți cheia rezolvării acestor probleme. „Noi, adulții, dăm dovadă de mare ipocrizie, când le cerem elevilor să respecte niște reguli absurde, când noi le ignorăm total. Ce respect ai tu, director de școală, față de reguli, dacă tu nu respecți regulile, dacă în conceperea unui regulament de ordine interioară, de exemplu, nu respecți Statutul Elevului, Drepturile copilului și Constituția?”, spune activista.
Andreea a văzut și în școala unde învață copilul ei că regulile sunt adesea uitate și prin urmare, încălcate. „Este interzis accesul părinților în școală, îți cerea buletinul la ușă, dar până la un moment dat când nu s-a mai ținut cont de nimic. Degeaba ai un regulament dacă nu este respectat. Multe reguli sunt preluate cu copy paste și nici nu sunt foarte clare”, spune mama.
În urmă cu trei ani, grupul de părinți pe care îl coordonează a pornit o vânătoare de regulamente școlare ciudate. Au găsit atunci printre reguli ca elevii să ia „poziția de drepți” când intră profesorul și să nu aducă „sume de bani” în școală.
