Fabian este în clasa a XI-a. Locuiește în Vărbilău, Prahova, un sat cu 4000 de suflete, despre care Wikipedia nu a găsit nimic interesant de notat. Ne ajută liceanul să ne facem o imagine despre comunitatea lui. Din 17 elevi, cât erau în clasa lui în gimnaziu, doar 12 au ajuns să dea la liceu. Un sfert, exact ca în graficele naționale ale abandonului. Unul dintre colegii lui, vecin cu el și cel mai bun prieten, a ales să abandoneze în clasa a șasea. Astăzi este cioban și locuiește tot cu mama sa.
Educația atrage educație
„Un tată alcoolic, o mamă care întreținea singură familia. Atunci când veneam de la școală, el venea direct la mine, mâncam împreună, ne făceam temele împreună, mama se ocupa de noi. Și el găsea mereu scuze să nu învețe cu mine, cu toate că avea oportunitatea să o facă la același nivel cu mine”, povestește Fabian. Băiatul se consideră privilegiat. Deși locuiește la țară, ai lui i-au creat toate oportunitățile ca să învețe.
Gard în gard cu el, o poveste după alt calapod. Și totuși, în ciuda greutăților, sora acelui colegul de clasă a învățat, a terminat liceul, facultatea și masteratul. „Și acum țin minte, eram mic și le-a luat foc casa. Ea era afară și era supărată că nu putea să se întoarcă în casă să își ia cărțile. Adică ea tot ce avea erau cărțile.”
L-a marcat mult povestea vecinilor lui și din ea a învățat că abandonul școlar are cauze complexe. De aici programul de mentorat pe care l-a gândit împreună cu colega lui de proiect, Diandra Fechita.
„Mă gândesc că ce vezi când ești mic îți setează limita și targetul. Surorii prietenului mei i s-a deschis mintea prin acele cărți, el necitind nimic, nu a avut puterea să își depășească condiția. Dar dacă ai avea un mentor, elev de liceu care și el vine tot dintr-un sătuc, se schimbă lucrurile. Îți zice: eu vreau să termin liceul, să iau bacul, să merg la facultate, și tu poți să faci asta, sunt aici și te ajut”, explică Fabian. Un studiu din 2018 arată că dacă părinții au abandonat școala, este mult mai probabil ca și copilul să o facă.
Abandonul școlar de mâine trebuie combătut acum
Până în vara acestui an, Diandra și Fabian nici nu se cunoșteau. Dar s-au înscris în concursul de proiecte Edulab al Fundației Noi Orizonturi. Au fost patru la început, dar au rămas doar ei doi.
Tămășeni, Neamț, satul de unde e Diandra, este la 300 de kilometri de Vărbilău, satul lui Fabian. Dar problemele sunt la fel. Mama elevei este învățătoare și cunoaște situația copiilor îndeaproape.
Când au gândit proiectul BrightEd, și-au dorit să aducă o schimbare rapidă în comunitate, să intervină acum, dacă problema s-a ivit acum.
„Mă cam săturasem să văd copii despre care știu că pot să aibă un viitor, dar se care se pierd. Situația din martie și până acum a fost destul de nașpa. Nici măcar eu nu intram la ore pentru că profesorii nu intrau la ore. Dar voiam să știu că le-am dat o șansă copiilor care nu aveau niciun ajutor. Dacă ei aleg să abandoneze după, nu mai putem face nimica”, crede Diandra. Este în clasa a XII-a, dar și-a găsit timp pe lângă învățatul pentru Bac, și pentru BrightEd.
„Dacă îi întrebi pe părinți ce este internetul, o să-ți răspundă că Facebook”
Pentru început, au făcut traininguri cu copiii de școală primară, despre ce înseamnă internetul și ce bogății educaționale ascunde.
„Pe părinții copiilor din mediul rural, dacă îi întrebi ce este internetul, o să-ți răspundă că Facebook. Și noi le-am arătat că există Youtube unde găsești mulți creatori care fac conținut educativ, tutoriale despre orice. Există Wikipedia și poți să cauți informații pentru școală”, povestește Fabian. Le-au mai povestit despre Duolingo, aplicație de învățat limbi străine, Automath, unde îți poți fotografia tema la mate și să afli dacă ai greșit, sau Brainly, o aplicație unde pui întrebări și îți răspund alții din comunitate. „Așa ne făceam noi temele în clasa a opta”, râde băiatul.
Pe lângă traininguri și mentorat, cei doi s-au gândit să adune și device-uri pentru copii. S-au promovat intens pe Instagram și voluntarii au început să apară.
Pentru cei la care Ministerul nu s-a gândit
„La mine la școală se dau tablete, dar există un plafon și mai există și copiii care au mai mulți frați și au un singur device. Școala nu le va da lor. N-o să le dau copiilor care nu învață. Nu pot să fac asta, știind că acel copil nu intră nici la programul de mentorat, nici la ore. Probabil ar sta doar să se joacă pe ea”, spune Diandra. Practic, cei doi îi vor alege pe copiii care n-au intrat în calculele Ministerului Educației și care au situații grele acasă. Au reușit să strângă tablete, laptopuri și telefoane inteligente de la români din țară și străinătate. Au un parteneriat și cu un service de computere care le vor repara pe cele cu probleme.
În plus, vor să se extindă în toată țara, cu ajutorul voluntarilor, și să facă centre de colectare de device-uri electronice. „Cele de la stat vor ajunge în aceeași zi cu cele de la BrightEd. Mai e și chestia asta că noi am făcut asta în trei luni și ei în opt-nouă. Numărul lor de tablete e mult mai mare, da, dar totuși, noi suntem doi elevi de liceu”, spune Fabian.
Cei care doresc să ajute proiectul BrightEd și pe Diandra și Fabian să ajungă la mai mulți copii, pot dona bani sau device-uri electronice. Toate detaliile aici.
