Într-o lună și jumătate în care legea educației a fost în dezbatere publică, Ministerul Educației a organizat 75 de dezbateri în mai multe orașe, dar și online. A primit în acest timp aproape 1.500 de seturi de propuneri care vizau în jur de 9.000 de modificări. Ministrul Sorin Cîmpeanu, criticat de voci din educație și nu numai pentru noile modificări, a anunțat deja că a agreat o serie dintre propunerile venite de la profesori, părinți, sindicate, organizații ale elevilor. Școala 9 vi le prezintă pe cele mai importante.
Să contest sau să nu contest, aceasta e întrebarea.
Aceasta este întrebarea pe care, ca profesori, o primim în fiecare an. Motivele sunt diverse: unii elevi se autoevaluează și nota primită nu este în concordanță cu așteptările lor (fie de-a lungul timpului s-au autoevaluat în mod obiectiv, inclusiv la simulări, fie constată o răsturnare a ierarhiei, fie au fost convinși de experiențele prietenilor din alte generații să încerce „o contestație”).
Sistemul educațional are alocat pentru anul acesta 2,1% din PIB. Este al 12-lea an consecutiv în care învățământul nu primește cei 6% promiși prin legea educației. „Probabil că cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin Educație”, a declarat fostul ministru al educației Mircea Miclea într-un interviu pentru Euronews, ca un comentariu la faptul că armata a primit 2,5% din PIB. Ministrul în funcție Ligia Deca a calificat bugetul din acest an drept „acoperitor”. Va primi însă educația vreodată 6% din PIB? Jurnalistul specializat pe economic Daniel Ionașcu explică modul în care se împarte bugetul și către ce se duce de fapt grosul banilor: pensii și salarii.
