Din Australia și China până în Suedia și România, toți elevii copiază. Care sunt soluțiile?

Din Australia și China până în Suedia și România, toți elevii copiază. Care sunt soluțiile?

Ce pot face guvernele lumii ca să nu mai copieze atât de mulți elevi și studenți? Să le mai dea o șansă, cred la unison experții internaționali care au participat la conferința Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică cu tema „AI și copiat”. Cu cât un examen este mai important și depinde de el viitorul tânărului, cu cât simte că are mai puține șanse de reușită față de un alt elev care a făcut meditații, cu atât tentația de a copia va fi mai mare, spun cercetările internaționale. În România, Bacul se poate da de mai multe ori, dar doar 20% din generațiile anterioare mai încearcă. Acum, o inițiativă legislativă vrea să le permită elevilor care l-au promovat să-și poată crește și nota. 

26.04.2024

de Andreea Archip
Rămâi până la finalul articolului unde găsești o listă cu soluții la problema copiatului. Școala 9 introduce la materialele care prezintă provocările școlii românești și Solution Box - o sinteză cu posibile rezolvări. 

Industria copiatului și cea a împiedicării lui se ridică la miliarde de euro în toată lumea. Cum să-i faci pe tineri să nu mai trișeze la examene este o preocupare universală. În timp ce universitățile din România abia detectează câteva zeci de plagiate pe an, iar la prima sesiune de Bac de anul trecut doar 28 de elevi au fost eliminați pentru tentativă de fraudă, în Australia, o singură universitate a găsit 500 de lucrări realizate la comandă dintr-un foc. Asta pentru că există o preocupare activă de detectare a trișorilor. Care sunt peste tot, spun experții care au participat la conferința „AI și copiat”, realizată de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). 

Din China de acum o mie de ani până la ChatGPT astăzi, specialiștii susțin la unison că poți elimina tentația de fraudă dacă le dai tinerilor mai multe șanse pentru a trece un examen care are o miză mare. 

Elevii români au posibilitatea să susțină bacalaureatul de mai multe ori, însă adevărul este că doar unul din cinci candidați care se înscriu să dea examenul în fiecare an sunt din promoțiile anterioare. În prezent există o inițiativă legislativă a senatoarei USR Silvia Dinică ce le-ar permite celor care au luat Bacul să mai dea examenul la măcar două materii pentru a-și crește media. O șansă în plus. 

„Accesul în învățământul superior trebuie asigurat într-un mod eficient, flexibil, care să permită oricărei persoane să-și reorienteze parcursul profesional în orice moment al vieții, dacă asta consideră. Un astfel de model este regăsit în SUA, unde examenul SAT, cel care facilitează accesul în învățământul superior, poate fi susținut de mai multe ori de absolvenți, chiar înainte de finalizarea studiilor liceale”, se arată în expunerea de motive a inițiativei depuse în Senatul României. 

Inechitatea și copiatul fac echipă

O șansă în plus ar putea să scadă și tentația unora de a copia, cred specialiștii care au participat la conferința OCDE. Fiindcă elevii și studenții caută alternative la învățat pentru a trece un examen mai ales atunci când acel examen le poate decide șansele în viață. Cum sunt Evaluarea Națională și bacalaureatul la noi. 

„Elevii, în multe cazuri, sunt foarte stresați. Ei văd aceste examene cu miză mare ca pe ultima lor șansă, văd sistemul ca fiind fundamental nedrept față de ei și percep inechități în ceea ce privește tipul de sprijin pe care îl primesc ceilalți studenți. Au percepția că, probabil, alți studenți copiază. Așadar, concluzia noastră este că, cu cât examenele sunt mai importante și cu cât sunt percepute mai multe inegalități în ceea ce privește sprijinul oferit elevilor/studenților, cu atât mai mult trișatul va începe să pară justificabil”, explică Shivi Chandra, Policy Analyst la OCDE. 

„Dacă elevii au sentimentul că este un test nedrept sau că nu toată lumea are acces egal la el sau că aceasta este singura lor șansă, tentația pentru a trișa crește enorm. Așadar, cred că este foarte important să încercăm să construim alternative. În cazul nostru, în Suedia, pot repeta testul. Deci nu există doar o singură ocazie, o singură dată în viață, și asta face o mare diferență”, spune și Dr. Kristina Wikström, profesor asociat la Universitatea Umeå din Suedia, manager de proiect pentru dezvoltarea testelor de evaluare folosite pentru admiterea în învățământul superior.

De altfel, nici Suedia nu a fost ferită de trișori. Profesoara spune că experților le-a luat ceva vreme să descopere metodele prin care se copia. Au găsit căști și telefoane ascunse, diferite tehnologii pentru care candidații plăteau mult. 

La nivel global, se caută soluții pentru a păstra integritatea examenelor cu măsuri prin care copiatul să nu devină opțiunea rațională pentru tinerii care în final vor doar o viață mai bună. Și nu e deloc ușor, mai ales cu ascensiunea AI. 

„ChatGPT, elevii mei au copiat?”

Ca să verifice dacă elevii lui și-au făcut lucrările cu ChatGPT, un profesor american s-a dus tot către ChatGPT, a introdus conținutul fiecărei lucrări în aplicație și a întrebat dacă el este autorul. Ce nu știa profesorul era că ChatGPT își adjudeca tot felul de texte, chiar fragmente de Charles Dickens. De altfel, specialiștii explică faptul că „magia” lui ChatGPT este de a scrie texte asemenea oamenilor, nu și acuratețea informației

Profesorul și-a pedepsit elevii și aceștia au trebuit să conteste rezultatele. „Aceasta a fost o utilizare nepotrivită a ChatGPT”, explică Shivi Chandra. „Acest lucru este cu adevărat generator de anxietate, deoarece arată cum orice reglementare va avea ramificații uriașe pentru elevi, mai ales dacă, așa cum se întâmplă adesea, factorii de decizie pot fi nefamiliarizați cu instrumentele”, spune experta. 

La discuția „AI și copiat”, la care a participat și Școala 9, specialiștii din Australia și Suedia au oferit mai multe exemple de cum se copiază în lume.  

Profesorul doctor Philip Dawson, de la Universitatea Deakin din Australia, expert în evaluare și securitate, a realizat la rândul său mai multe studii pe modurile în care se copiază astăzi. Iar posibilitățile sunt infinite. În cadrul examenelor care se dau pe calculator, companiile de software i-au permis să participe și să încerce orice metodă crede că ar putea sparge sistemul de securitate. Și a reușit. 

„O modalitate este să rulezi examenul într-un fel de mediu de mașină virtuală. Adică, rulați o copie a Windows în interiorul unei copii a Windows, iar în cea pe care o rulați în interiorul Windows, dați examenul și în afara acesteia, aveți tot felul de lucruri, un apel pe Skype cu cineva, chiar și o cască mică ascunsă cu care comunicați cu altcineva. Se întâmplă atât de multe lucruri în ceea ce privește tehnologia și copiatul în acest moment”, spune acesta. 

În Egipt a fost descoperită o rețea de grupuri de WhatsApp, Facebook și Telegram pe care elevii se adunau să trișeze colectiv, împărtășeau răspunsuri, vorbeau despre metode. Resursele pentru a copia sunt infinite.  

Cât de mult se copiază în lume

Potrivit cercetătorului australian, este greu de măsurat fenomenul, de fapt, pentru că majoritatea studiilor se bazează pe ce declară intervievații, iar oamenii nu sunt în general deschiși să spună dacă au fraudat un examen. Însă în Australia s-au înființat departamente care doar asta fac - caută să-i descopere pe cei care vor să treacă examenele pe nedrept. La universitatea australiană Deakin, în 2022, au găsit 500 de cazuri de copiere prin contract, adică lucrări realizate de altcineva decât candidatul contra cost. 

În România, potrivit unei investigații realizate de Școala 9, doar în jur de 30 de lucrări de licență sau disertație au fost detectate ca fiind copiate de către universități. În tot acest timp, afacerile de tip „shadow writing” sunt înfloritoare. Jurnalistul George Herlaș a urmărit cum afacerile cu lucrări de licență copiate fac profituri de milioane de lei și cât de anevoioasă este lupta cu acestea. 

„Acum, în unele țări, (500 de lucrări copiate, n.r.) ar suna ca un număr foarte mare. În Australia, nu e așa deoarece investim foarte mult în detectarea înșelăciunilor, în dovedirea cazurilor de înșelăciune. La universitatea mea, avem o echipă de oameni care doar asta face. Așadar, gradul în care alocăm resurse pentru detectarea trișatului influențează drastic cât de comună credem că este problema”, explică Philip Dawson. 

De copiat, se copiază de când lumea. Australianul dă exemplul Chinei, unde au fost descoperite diferite dispozitive de trișat, haine inscripționate de acum o mie de ani, folosite la examenele de admitere în serviciul civil. Azi, piese de muzeu. Pe lângă aceste dovezi fizice, pe Reddit există o secțiune „Museum of cheating” unde sunt expuse cele mai inovative metode de fraudare. 

Israel: cred că ai copiat? Te chem să mai dai o parte din test

Metodele de a descuraja copiatul ridică și probleme de etică. Se ridică întrebarea cum introduci un sistem de verificare fără să lezezi demnitatea persoanei. Anul trecut, de pildă, o elevă de la Colegiul „Gheorghe Șincai” din București a fost descălțată de adidași la Bac fiindcă profesorului evaluator i s-a părut că designul încălțărilor ridică suspiciuni, după cum a relatat pe larg Libertatea

„Dacă folosim tehnici incredibil de invazive pentru a verifica dacă oamenii nu au introdus nimic înăuntru, dacă le refuzăm pauzele la toaletă și o mulțime de alte măsuri foarte dure, am putea securiza mai mult examenele. Dar cred că acesta este un compromis pe care nu vrem să-l facem. Vrem să respectăm demnitatea oamenilor în aceste cazuri”, spune Philip Dawson. 

În Suedia au reglementări stricte, nu pot aduce cu ei nimic în sala de examen, există și detectoare de metale la intrare. În plus, testul este făcut în așa fel încât să testeze cunoștințele în profunzime, astfel că și dacă aduci un material pentru care să te inspiri, nu te-ar ajuta cu nimic. 

Dar Kristina Wikström spune că se poate merge până la amprentare, în țările care permit asta, ca să împiedice copierea prin sistemul clonă, adică acele persoane care trimit pe altcineva să dea testul în locul lor. Doar că amprentarea ar fi una din măsurile excesive.  

„În Israel, de exemplu, există o soluție foarte bună care poate ajuta într-o anumită măsură. Dacă cineva are o suspiciune, evaluatorul are dreptul de a rechema candidatul și de a-i spune: «Știi, avem nevoie să iei o mostră din acest test doar pentru a ne asigura că te afli în limitele erorii sau în intervalul pe care l-ai realizat la primul test»”, dă un exemplu Kristina Wikström. 

Specialiștii consideră că varianta cea mai bună pentru a-i descuraja pe elevi sau studenți să nu mai copieze este să le dai alternativă. În Suedia există o testare implementată în anii 70 pentru intrarea la universități a tinerilor care au ratat momentul la terminarea liceului. Examenul a devenit foarte popular în timp. 

„Este a doua șansă. Astfel, studenții nu intră în panică dacă nu au note foarte mari la liceu și apoi doi ani mai târziu decid că vor să meargă la universitate. Nu e ca și cum ar fi sfârșitul lumii”, explică profesoara. 

„Tărâmul magic” în care nimeni nu copiază nu există

În timp însă, idealul este ca tinerii să capete acest filon moral care să-i împiedice să fie seduși de posibilitatea de a trișa, arată experții. „Vrem să dezvoltăm integritatea în oameni, iar acest lucru este util nu doar pentru testul imediat, ci este util pentru toată viața. Atunci când oamenii trec la o carieră cu mize mari, cum ar fi cea de medic, există o legătură între integritatea lor academică și integritatea lor profesională. Provocarea constă în a găsi integritatea”, spune Philip Dawson. 

Totuși, profesorul crede că mereu vor trebui să existe și măsuri restrictive: „Nu putem să trăim într-un tărâm magic în care, dacă eliminăm toată supravegherea, atunci, cumva, oamenii nu vor trișa. Există oameni care susțin acest punct de vedere, că oamenii trișează din cauza tuturor acestor măsuri pe care le luăm pentru a securiza lucrurile. Dar încă nu am văzut nicio dovadă în sprijinul acestui punct de vedere.”

Toate țările caută variante pentru securizarea examenelor, unii se întorc la testele cu pix și hârtie, alții merg pe cele orale, unii pur și simplu investesc în digitalizare și tehnologii AI. Specialiștii au căzut însă de acord că orice variante vor găsi, mereu va fi o mică posibilitate ca cineva să fie nedreptățit de forma în care se dă examenul și să se gândească la copiat. Provocarea este ca numărul acestora să fie cât mai mic. 

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

copiat, elevi care copiaza, examene fraudate, de ce copiaza elevii, solutii copiat

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile