Cu ocazia Zilei Mondiale a Educației, mulți parlamentari români s-au înghesuit la urări și urale pe preferata platformă de socializare și mai nou de guvernare, Facebook. Doar moțiunea de cenzură și implicita criză guvernamentală au mai domolit din avântul cu care politicienii au adresat ode profesorilor, elevilor și părinților acestora. Dacă ne uităm, însă, la modul în care aceștia legiferează, o să ne putem întreba: le place cu adevărat școala asta pe care se tot înghesuie să o reformeze? Iată ce se mai întâmplă în Parlament cu privire la școală, în timp ce ochii tuturor sunt îndreptați în altă parte.
Inventatorul Dumitru Grigore, care a dezvoltat aplicația ce ar fi trebuit să le facă elevilor clujeni profiluri psihologice complexe doar prin scanarea mâinilor, și-a legitimat invenția și prin premiul obținut la Concursul Patriot Fest. Scanerul a trecut printr-o „jurizare de specialitate asigurată de către MApN, SRI, MAI, SPP, STS și New Strategy Center”, spunea autorul ei. Școala 9 a cerut puncte de vedere de la instituțiile menționate care spun că nu au validat „în niciun fel” echipamentele analizate și arată spre Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci care au brevetat-o. Doar că brevetarea nu certifică valoarea sau funcționarea unei invenții.
Editorial. În fiecare an electoral, se reia aceeași lamentare: „tinerii nu vin la vot”. E o constatare aruncată superficial, fără să ne întrebăm cu adevărat de ce. De ce o generație crescută în democrație, conectată la lume și cu acces la informație, nu își exercită unul dintre cele mai fundamentale drepturi? Răspunsul nu e lipsa de interes, ci lipsa de context.