Ai 18 ani, doar ce ai terminat liceul și răsufli ușurat că ai răzbit prin adolescență. Te pregătești de facultate, de primul job și prima chirie. Apoi, te lovește realitatea: te împotmolești în taxele la stat, nu știi cum să-ți împarți salariul cât să ai și de vacanță, și de cheltuielile lunare, nu știi cum să faci să strângi bani pentru universitate și nici cum să-ți negociezi salariul.
Trei învățătoare și trei profesori au explicat pentru Școala 9 opțiunea lor de a se vaccina sau nu împotriva COVID - 19. Cei șase consideră că înainte de a-i arăta cu degetul pe profesorii care nu vor să își facă vaccinul, ar trebui să ne uităm către Guvern. Până acum, ar fi trebuit să aibă o campanie de informare mai serioasă. Rezultatele chestionarului care arată că peste șase mii de angajați din învățământ, majoritatea membri ai Federației „Spiru Haret“, nu vor să se vaccineze a polarizat spațiul public. Școala 9 a arătat că acesta nu este reprezentativ pentru toate cadrele didactice, însă o doză de scepticism există, și nu doar în România.
Mai bine de jumătate dintre românce aveau între 12 și 18 ani când au fost prima dată agresate pe stradă, iar cele mai dese forme de hărțuire cu care se confruntă tinerele sunt fluieratul, claxonatul și atingerile nedorite, arată o cercetare din 2017. Deși este interzisă prin lege de aproape trei ani și se pedepsește cu amendă de până la 10.000 de lei, hărțuirea stradală este încă un subiect prea puțin discutat. În lipsa informării și a educației pe această temă, de multe ori victimele nici nu realizează că remarcile cu tentă sexuală sunt agresiuni, iar agresorii nu își dau seama că ceea ce fac este greșit, avertizează specialiștii.