Lidia Mîrzac, profesoară de română la Colegiul Silvic „Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, Suceava, discută la ore subiecte dificile, precum violența asupra femeii și copiilor. Romane ca „Baltagul” și „Ion”, de pe lista operelor studiate pentru Bacalaureat, prezintă bucăți de realitate pe care elevii ei le recunosc: în multe familii din România, inclusiv în ale lor, violența fizică și psihică e firească. Moldova este și regiunea din țară în care, în 2019, au fost trimise în judecată cele mai multe persoane pentru violență în familie.
Mai bine de două luni au trecut de la preluarea mandatului de ministru al Educației de către Ligia Deca, anterior consilieră prezidențială pentru Educație și Cercetare a președintelui Iohannis. După preluarea mandatului, Ligia Deca a oferit comunicării ministerului o interfață mai prietenoasă, lansând chiar și un podcast al ministerului, a anunțat o revizuire a pachetului de legi în urma procesului de consultare publică și a lansat câteva campanii online. De pildă, cea care vizează promovarea oamenilor care și-au dedicat viața educației, de la profesori la directori, bibliotecari sau personal didactic auxiliar, îngrijitori etc. Doar legile România Educată întârzie să apară, pe măsură ce zilele ultimei luni a anului trec chiar mai repede.
Concerte, petreceri în cluburi, sport în aer liber, cluburi de carte, oameni noi la fiecare colț. În orașele mari pare că se întâmplă mereu ceva pentru tineri. Dar cum e să fii tânăr la sat sau într-un oraș mai mic din Europa? Ne spun cinci tineri din Germania, Țările de Jos și Marea Britanie.