Diandra Fechita din Tămășeni, Neamț, și Fabian Leiba din Vărbilău, Prahova, au făcut traininguri pentru copiii de la sat despre cum să folosească resursele de pe internet pentru școală. Așa au înțeles că fără modele, mulți dintre copii se pierd pe drum. Au o echipă de mentori formată din liceeni care îi motivează pe puștii de la țară să continue școala. Au reușit și să adune 50 de device-uri pentru copiii nevoiași. Cei doi văd pe viu, în jurul lor, la vecinii lor, ceea ce autoritățile pun în statistici: un sfert dintre copiii care ajung în clasa a opta nu mai dau la liceu și probabilitatea ca elevii să renunțe la școală crește cu cât părinții lor au mai puțină carte.
REZOLVAT. Dezamăgită de tot ce nu merge, Ivona Munteanu voia să plece din țară. A decis până la urmă să rămână și să fie parte din soluție - așa că s-a făcut profesoară. A coborât repede „de pe tocuri”, cum avea să povestească, și și-a lăsat mantia de salvator acasă când s-a lovit de realitățile din școlile dezavantajate. Șapte ani mai târziu e tot aici, predă limba română la un liceu tehnologic din Călărași și este coordonatoare de literație la Asociația pentru Valori în Educație. Am vorbit cu Ivona despre ce înseamnă literația, cum poate fi dezvoltată la elevi, ce soluții are ea la clasă și ce resurse au profesorii pe platforma gratuită ALFABETAR.
Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.