La aproape cinci luni de la anularea controversată a alegerilor prezidențiale, România se pregătește din nou de vot. Dar ce s-a schimbat cu adevărat? Într-o discuție cu Școala9, Răzvan Petri și Vlad Adamescu, fondatorii Politică la minut, fac o analiză a campaniei și a candidaților și explică cum se poate schimba cultura politică din România. Și în plus, despre ce ar putea președintele să facă pe bune pentru educație.
Au început înscrierile la grădiniță pentru anul școlar următor și întrebările părinților au început să curgă. Școala 9 a cerut sfaturile a patru educatoare ieșene despre cum pot părinții să își pregătească copiii pentru acest spațiu educativ instituționalizat și cum să-și aleagă grădinița. Cu priceperea profesionistului, cele patru le explică părinților ce pot face pentru adaptarea mai ușoară a copiilor.
„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.