Într-un sat de lângă București, o femeie romă cu opt clase a reușit să mobilizeze în jurul ei oameni, organizații și resurse care au schimbat traiectoria a zeci de copii și familii. Dar într-un loc unde progresul depinde aproape exclusiv de câțiva oameni, schimbarea rămâne fragilă, iar cei care o susțin, vulnerabili.
În noaptea înaintea probei la limba română de la Bacalaureat 2023, au existat neobișnuit de multe căutări pe Dexonline și Google după expresia „de bună seamă” care avea să cadă într-un subiect de la română. Anterior era căutată doar o dată pe zi. Am mers pe firul scurgerii de informații: din răspunsul pentru Școala 9 a celor de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, care operează platforma pentru subiecte, declarațiile oficialilor din Minister și explicațiile unei profesoare cu experiență în elaborarea subiectelor, suspiciunea duce spre un număr foarte mic de persoane.
Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.