Editorial. De unde vine nevoia noastră de a fi premiați, obsesia pentru locul unu cu coroniță? Asta m-am întrebat când joi seară, pe 24 octombrie, pășeam pe lângă covorul roșu de la Opera Națională, unde deja veneau invitații pentru Gala Premiilor pentru Directorii Anului 2024.
Isabella Chiais și-a împlinit visul de a preda în altă țară în pragul pensionării. A așteptat să-și vadă copiii mari și casa așezată. Acum trei ani a ales Bucureștiul cu inima puțin strânsă, dar după ce a ajuns aici, a încântat-o fiecare moment. Acum, profesoara de 61 ani, predă literatură italiană la Liceul Teoretic „Dante Alighieri”. În această toamnă s-a întors cu mai multe emoții la București, din cauza pandemiei, dar îi era dor de elevii ei, despre care spune că, unii dintre ei, sunt la nivelul celor italieni la materia pe care o predă: literatură.
Cum îți înveți copiii să iubească și să practice sportul? E greu? E scump? Merită? Încercăm să aflăm mai multe răspunsuri, de-a lungul unei serii dedicate sportului ca parte din modul de viață.