REZOLVAT. Sărăcia, rușinea, tabuurile care învăluie menstruația au transformat un proces fiziologic normal într-un subiect despre care nu vorbim. Și dacă nu vorbim, ignorăm probleme reale: peste 400.000 de adolescente din România se confruntă cu risc de sărăcie și excluziune socială, iar pentru ele, produsele menstruale devin un lux pe care nu și-l pot permite. Ce soluții sunt? Am discutat în al doilea episod din seria REZOLVAT cu Oana Constantin, cofondatoarea asociației Iele Sânziene, și Irina Vasilescu, fondatoarea asociației Pe Stop despre educația menstruală.
În urmă cu cinci ani, Luiza Apostu a pornit într-o călătorie pe la școli care folosesc metode alternative de învățare din Olanda, Belgia, Spania și Mexic. S-a întors în țară și a înființat Rubik, un afterschool care nu are profesori, ci ghizi de învățare, în care elevii își pot alege activitățile și pot intra nepoftiți în camera profesorilor - numită sugestiv „necancelarie”.
Isabella Chiais și-a împlinit visul de a preda în altă țară în pragul pensionării. A așteptat să-și vadă copiii mari și casa așezată. Acum trei ani a ales Bucureștiul cu inima puțin strânsă, dar după ce a ajuns aici, a încântat-o fiecare moment. Acum, profesoara de 61 ani, predă literatură italiană la Liceul Teoretic „Dante Alighieri”. În această toamnă s-a întors cu mai multe emoții la București, din cauza pandemiei, dar îi era dor de elevii ei, despre care spune că, unii dintre ei, sunt la nivelul celor italieni la materia pe care o predă: literatură.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
