Controversata propunere din proiectul inițial România Educată privind înființarea unor ,,colegii universitare” în care să se poată înrola elevii care nu au luat Bacalaureat a fost criticată de universitarii noștri. Ulterior, președintele României a revenit asupra propunerii, oferind clarificări suplimentare: nu e vorba despre colegii universitare, deși ele vor fi arondate universităților, ci de colegii terțiare non-universitare, care funcționează și în prezent pe lângă o serie de universități din România. Părăsim preț de un text reforma educațională de azi, pentru a merge în secolul al XVII-lea când, în Moldova, Vasile Lupu înființa Colegiul vasilian.
Aproape jumătate dintre profesorii care au dat examenul de titularizare în 2023 au obținut mai puțin de 7, nota minimă de care aveau nevoie pentru a fi titulari pe post. Sunt județe întregi în care, la unele materii, niciun candidat nu s-a calificat pentru o poziție permanentă la catedră. Rezultatele nu sunt chiar surprinzătoare: rareori rata de promovare a depășit 50%. Ce înseamnă aceste rezultate și de ce ele nu arată întotdeauna că profesorii sunt slab pregătiți? O analiză în două părți.
Jurnalista Emilia Șercan a făcut dezvăluiri cu privire la un curs al ministrului Educației Sorin Cîmpeanu în care ar fi copiat 13 capitole ale altor autori. Într-o lucrare apărută în 2006, acesta doar ar fi schimbat puțin din titlurile capitolelor altor doi autori, arată jurnalista într-un articol PressOne. Un val de cereri de demisie au curs după aceste dezvăluiri, însă ministrul spune că acuzațiile vor doar să blocheze legile educației și nu a dat niciun fel de alte lămuriri.