În școlile și grădinițele din România sunt 293 de mii de angajați. Redeschiderea acestora va depinde inclusiv de procentul personalului care se va vaccina anti-COVID, pe lângă rata de infectări și situația vaccinărilor la nivelul întregii populații. Din acest motiv, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a solicitat inspectoratelor școlare să transmită până pe 15 ianuarie câți angajați din învățământul preuniversitar sunt dispuși să se vaccineze. Însă aproape un sfert dintre inspectorate nici măcar n-au postat pe site-urile lor o trimitere vizibilă către campania de informare pentru vaccinul împotriva COVID-19, deși li s-a cerut asta în mai multe rânduri.
Copiii fără acces la școală, din cauza pandemiei, din Marea Britanie ar putea să piardă 40 de mii de lire sterline, fiecare, din totalul veniturilor cumulate de-a lungul vieții de adult. La mii de kilometri distanță, un director american își ia o slujbă la supermarket ca să își ajute elevii în risc de abandon din cauza pandemiei. Hong Kong este obligat să introducă propaganda venită de la Beijing în școli, în urma protestelor din 2019. Copiii din SUA învață în această lună despre istoria afro-americanilor. Experții din Noua Zeelandă cer reformarea curriculumului și o mai bună formare a profesorilor și directorilor.
Camelia Vețeleanu, economistă la bază, a înființat o grădiniță în care copiii sunt expuși la limba franceză de la un an și jumătate. De la 4 ani încep să învețe și engleză. Ideea este ca atunci când împlinesc șase ani, copiii să poată să comunice fluent în cele două limbi. Cu cât încep să învețe o limbă străină mai devreme, cu atât mai bine, arată studiile internaționale. Dar când devine prea târziu pentru un copil să ajungă la un nivel nativ?