Așa cum există laborator de fizică, chimie sau informatică, așa ar trebui să fie unul de literație în fiecare școală, crede Andrei Bărbos. Coordonatorul primului laborator de acest tip, înființat de Teach for Romania în Școala 161 din Capitală, a povestit pentru Școala9 ce a funcționat în lucrul cu copiii în primul an de la înființare și prin ce metode au reușit aceștia să recupereze decalajele în scris și citit. Iar asta e „o știință și o artă în același timp”.
Programele de formare, dincolo de scopul pe care îl au, acela de a le dezvolta cadrelor didactice diverse competențe profesionale, au și un alt avantaj: permit schimbul de idei. În ultimele săptămâni, în calitate de formatori ai programului „Introducere în educația media pentru profesorii de limba și literatura română și discipline conexe din unitățile de învățământ liceal”, în contextul în care vorbeam despre ceea ce conferă valoare de știre unei informații (prin valoarea de știre înțelegem calitatea unui fapt ori a unui eveniment de a fi suficient de interesant pentru a fi raportat în buletinele de știri), am adus în discuție incidentele din Serbia, concentrându-ne pe primul, în care un copil de 13 ani a ucis opt elevi și un agent de pază dintr-o școală din Belgrad.
Oamenii își formează păreri despre ceea ce văd în jurul lor în primele câteva secunde de interacțiune. Asta se întâmplă și la școală, în relațiile dintre elevi. Cei care nu au un aspect fizic plăcut sau nu sunt atletici riscă să aibă dificultăți de adaptare și să nu își facă prieteni la fel de ușor ca cei care îndeplinesc anumite tipare, arată un studiu realizat de Universitatea Florida Atlantic.