Sistemul de educație se confruntă din nou cu perspectiva unei greve generale, la 18 ani de la ultima, la care au cerut o finanțare substanțială a sistemului. Se întâmpla după demisia ministrului de atunci Mircea Miclea fiindcă nu primise cei 6% din PIB promiși pentru învățământ. Cadrele didactice se pregătesc să oprească întreaga activitate de luni, 22 mai, până când Guvernul le majorează salariile. După Revoluție și până acum, angajații din învățământ au făcut trei greve importante, cea mai lungă în 2005.
12 ani de școală și cinci de facultate, 17 ani legați cu aceeași rutină: eu într-o bancă, în fața mea profesorul. Am 56 de ani și de 28 de ani sunt profesoară în învățământul special (dintre care trei ani în Statele Unite, unde am lucrat cu elevi de liceu cu dizabilități de învățare). Ce mi-a rămas din cei 17 ani sunt câteva episoade, nu multe, în care am fost surprinsă, uimită, scoasă din zona de confort. Astăzi, când discutăm încrâncenat despre o nouă lege, eu mă întorc mai mult către profesorii care m-au format. Nu au fost atât de mulți. Putem astăzi să aducem mai mulți astfel de oameni în sistem?
Am întrebat elevi de gimnaziu din zone diferite ale țării ce vor să învețe la școală; răspunsurile lor sunt deseori amuzante, pe alocuri surprinzătoare, uneori foarte triste.