Camelia Vețeleanu, economistă la bază, a înființat o grădiniță în care copiii sunt expuși la limba franceză de la un an și jumătate. De la 4 ani încep să învețe și engleză. Ideea este ca atunci când împlinesc șase ani, copiii să poată să comunice fluent în cele două limbi. Cu cât încep să învețe o limbă străină mai devreme, cu atât mai bine, arată studiile internaționale. Dar când devine prea târziu pentru un copil să ajungă la un nivel nativ?
Cadrele didactice, părinţii şi copiii din comuna Curcani, Călăraşi, fac front comun pentru a ţine pasul cu educaţia online. Ei învață împreună că tehnologia nu e cunoaștere, tehnologia este instrumentul cunoașterii. Aşa depăşite moral şi fizic cum erau, cu WC-ul în curte, cu clase arhipline, cu program în trei schimburi, şcolile şi grădiniţele nivelau, de bine, de rău, diferenţele dintre copii. De pildă, manualele veneau târziu pentru toţi, şi de la sate, şi de la oraşe. Și tot, teoretic, erau gratuite. Pe când Internetul nu vine la fel peste tot. Învăţarea online a subliniat cu roşu inegalitatea de şanse în ceea ce priveşte accesul la educaţie.
REZOLVAT PODCAST 2. Când vorbim de abandon școlar, adesea ne uităm cu un deget acuzator către școală. Deși unitățile de învățământ pot face multe lucruri să-i sprijine pe elevi, e nevoie ca toate instituțiile să lucreze împreună pentru a ajuta familiile vulnerabile. Asta înseamnă asistență socială, asistență medicală și consiliere școlară, așa cum UNICEF a pilotat deja în mai multe zone din țară cu rezultate. În al doilea episod din podcastul REZOLVAT, Luminița Costache, specialistă în educație la UNICEF România vorbește despre modurile de intervenție care aduc rezultate în creșterea incluziunii școlare.