Într-un interviu pentru Școala 9, jurnalista Emilia Șercan, totodată lector la Facultatea de Jurnalism a Universității din București, vorbește despre cum a ajuns România să promoveze o cultură a plagiatului, de unde izvorăște ea și de ce se perpetuează. Pornind de la cazul ministrului Cercetării Florin Roman, care și-a plagiat lucrarea de disertație, jurnalista atrage atenția asupra faptului că responsabilitatea corectitudinii unei teze nu cade doar pe umerii autorului, ci și pe ai profesorului coordonator.
În urmă cu patru ani, mai mulți activiști din ONG-uri care lucrau cu copii din grupuri vulnerabile acuzau profesorii din Brăila că nu-i înscriu la Evaluarea Națională pe acești elevi, ca să nu strice media pe județ. Atunci 36% dintre elevii de clasa a opta nu erau înscriși la examen. Acest lucru a fost numit „fenomenul Brăila”. Anul acesta, numărul celor care nu s-au înscris la examen este la jumătate decât acum patru ani, dar Brăila se menține în top, cu o rată de promovare de 91%. Cătălin Canciu, inspector școlar general în Brăila, a explicat pentru Școala 9 care consideră că sunt motivele.
Profesoara de muzică din Botoșani care le-a spus elevilor la oră că dacă se vaccinează „ajung legumă” poate să răspundă în fața unei anchete demarate de Ministerul Educației, dar și în fața poliției. Conform legii educației, angajatorul poate să o sancționeze până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă, iar pedeapsa pentru zădărnicirea combaterii bolilor este fie o amendă penală, fie închisoarea.