Tata nu a făcut facultatea când a terminat liceul, ci 41 de ani mai târziu. A intrat la buget fiindcă a avut o medie mare la bacul dat în 1981. Acum este student în anul al doilea la Geografie - Universitatea Valahia din Târgoviște, șef de an și cu cea mai mare medie din grupa sa. Se duce în fiecare zi la cursuri cu un entuziasm pe care uneori nu-l găsesc eu, proaspăt absolvent de facultate, la colegii mei care au o treime din vârsta tatălui meu. Am fost pentru o bucată de timp studenți în același timp, eu în SUA, el în România, purtând cu el la cursuri penarul meu din generală. O poveste despre educație, la orice vârstă.
În jur de 1.300 de studenți, veniți din alte orașe ale țării, rămân vara în campusul Grozăvești, unde sunt cele mai multe locuri de cazare pentru cei care învață în facultățile Universității din București. Rămân în Capitală în principal pentru că au mai multe șanse să găsească un job, spun ei - își doresc să fie independenți și să capete încă de-acum experiență în muncă. Unii dintre ei mărturisesc că s-ar plictisi pentru că în orașele mai mici în care locuiesc „poți bea cafea în trei locuri, nu e nimic dinamic”.
„Fluturaș nu mai ai aripioare,/Domnul conte ți le-a retezat... /Fluturaș nu mai ai aripioare,/Domnul conte ți le-a retezat...”
Bucurie. Asta reieșea din glasul copilului care, stând în iarbă, privea fluturii care zburau dintr-o parte în alta și spre care, din când în când, întindea mâna. Peste câțiva ani, dacă va avea un bun profesor de educație muzicală, va afla că de fapt, ceea ce fredona el în august 2023 este un fragment din Non piu andrai, o arie celebră din opera Nunta lui Figaro de Mozart.