Elevilor le este interzis să-și folosească telefoanele mobile în timpul orelor, iar dacă nu se conformează, riscă să fie luate de profesor, prevede un amendament introdus în proiectul de lege a educației. Regula se aplică ciclului primar și gimnazial, pentru liceeni, decizia rămâne la latitudinea instituțiilor. „Ne luptăm tot timpul cu vremurile actuale, în loc să acceptăm schimbările și să ne adaptăm”, spune Andreea Ionescu, fondatoarea Grupului Civic „Părinții cer schimbarea”.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Andrada Mazilu are 31 de ani și este învățătoare la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau” din Timișoara, unde își învață elevii să fie autonomi, responsabili. Elevii ei știu și cum să comunice unii cu alții când sunt supărați, folosind metoda „vorbirii girafelor”, denumită așa fiindcă girafele sunt animale pașnice. Lectura este un adevărat ritual la clasa ei și caută să aducă o schimbare în sistem, organizând lunar ateliere de formare pentru profesori. A creat și un festival al educației și o școală de vară la sat.