La începutul lunii februarie, peste 10.000 de copii din Timișoara au fost nevoiți să facă din nou şcoală online. De data aceasta, nu pandemia de COVID-19 a pus lacătul pe sălile de curs, ci frigul din unitățile de învățământ. Începând cu toamna trecută, alte școli din Hunedoara, Giurgiu și Suceava au trimis copiii acasă. Școala 9 a urmărit situația din Timișoara, care de altfel în 2023 va fi Capitală Europeană a Culturii, dar și în ce măsură criza energiei și termoficării devine o problemă la nivel național.
Zeci de profesori din toată țara îi învață pe elevii lor să își dea seama când au în fața ochilor o știre falsă. Și se folosesc pentru asta de operele literare care se studiază în mod normal. Așa ajung să vorbească despre drepturile constituționale încălcate ale lui Harap Alb sau despre condiția femeii de-a lungul timpului, pornind de la „Enigma Otiliei”.
Profesorii au învățat la rândul lor ce înseamnă educație media în cadrul programului „Predau educație media – Laboratorul de educație și cultură media”, organizat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) începând din 2017.
„Că e făcut de președinte sau de prim-ministru nu mai contează, important e să înțelegem odată că, dacă renunțăm la educație, renunțăm la tot”, spune despre proiectul „România Educată” Viforel Dorobanțu, directorul școlii din comuna Curcani, Călărași. Acesta explică, pentru Școala 9, care sunt reușitele din ultimul an la clasa a V-a, unde a început pilotarea și cum e să fii singura școală de la sat parte din program. Elevii lui au experimentat deja educația fără teze și orele de matematică în curtea școlii. Numai doi din 16 profesori au fost reticenți la schimbare.