Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
OP-ED. M-am gândit să-mi rotunjesc veniturile din influencing educațional. Iată ce (n-)a ieșit.
Elevii de clasa a 8-a au susținut la începutul lui februarie simularea pentru Evaluarea Națională, iar mâine, 23 februarie, se vor afișa rezultatele. Subiectele au stârnit diverse polemici, mai ales la matematică. A fost și prima oară când toate lucrările au fost corectate digitalizat. Lăsând detaliile organizatorice deoparte, sunt notele mici la simulare un motiv de demoralizare pentru elevi sau un prilej ca să se organizeze și să-și acopere lacunele în următoarele trei luni? Școala 9 a discutat cu șapte elevi ce au trecut în ultimii ani prin acest examen și care le dau colegilor lor mai mici speranță: examenul nu e un capăt de lume, dar necesită concentrare și pregătire.