Bianca Buga este în clasa a zecea la un liceu din Caracal și membră în consiliul școlar al elevilor. Împreună cu colegii ei a decis ca în acest an, din cauza pandemiei, să completeze formularele de feedback semestrial pentru profesori online.
„A fost un chestionar cu mai multe întrebări, în principiu despre modul de predare, despre atmosfera de la clasă, cum sunt gestionate neînțelegerile sau problemele care apar în timpul orelor de curs”, povestește eleva. Au participat mai multe licee din Caracal la această evaluare, adică sute de elevi au putut să-și spună opinia despre activitatea profesorilor de la clasă.
„Eu știu cum să-mi fac meseria!”
Tânăra crede că într-un astfel de demers elevii trebuie să fie foarte corecți și să se distanțeze de simpatii și antipatii. „Trebuie să fie obiectivi, să fie conștienți că unui profesor mai exigent, care dă note mici, dar care vrea să ne învețe și își dă silința, nu îi dăm un feedback negativ.”
Acordarea unui feedback semestrial profesorilor este un articol inclus în Statutul Elevilor de cinci ani, dar fără să aibă un formular și o procedură cu privire la ce se întâmplă cu rezultatele.
Așa că elevii și-au făcut propria procedură, au centralizat toate rezultatele în consiliile județene de elevi. Profesorilor care au avut un feedback negativ de la mai mulți elevi le-au făcut o serie de recomandări. „Unii au fost într-adevăr receptivi, dar știu cazuri la alte licee din oraș care nu au fost prea deschiși și nu au reacționat bine. «Eu știu cum să-mi fac meseria!» și alte lucruri dintr-astea. Ne-am așteptat la asta, dar chiar și-așa am vrut să le dăm șansa elevilor să-și spună cuvântul”, mai spune Bianca.
„Elevii nu evaluează profesorii, elevii evaluează procesul de predare-învățare-evaluare”
„Evaluatorul trebuie să fie superior pregătit evaluatului”, este opinia unui profesor de pe un grup online despre inițiativa Ministerului. „Elevii aflați în situație de corigență sau cu rezultate mediocre oare ce calificativ vor acorda acelui cadru didactic?”, se întreabă un altul.
Secretarul de stat Radu Szekely, coordonatorul acestui proiect, a explicat pentru Școala 9 că nu se pune problema de calificative date profesorilor.
„Elevii nu evaluează profesorii, elevii evaluează procesul de predare-învățare-evaluare și modul în care acest proces li se potrivește și cum ar putea fi îmbunătățit pentru a răspunde mai bine nevoilor lor. Nu este o evaluare prin care să fie afectate calificativele profesorilor, salariile sau cariera didactică”, spune acesta.
Este un feedback pe care orice beneficiar al unui serviciu, fie public, fie privat, îl dă prestatorului acelui serviciu pentru a putea să îmbunătățească serviciul. Așa este gândit chestionarul.
Foto: Radu Szekely
De la note puse „pe drept”, la relația bazată „pe frică”
Chestionarul folosit până acum de elevi conținea întrebări precum:
- Cât de bine explică profesorul ceea ce predă?
- Profesorul adaptează materia predată nivelului și necesităților clasei?
- Profesorul încearcă să educe elevii, nu doar să le predea materia conținută în programă?
- Notele puse de profesor sunt în concordanță cu realitatea?
- Ce fel de relație există între elevi și profesor? (strictă/deschisă/formală etc.) Este bazată pe respect reciproc, colaborare sau pe frică, subordonare?
Acum se lucrează la o nouă variantă fundamentată științific. Un sociolog, un psiholog și un expert în evaluarea în educație vor face noii itemi „mai obiectivi”.
„Ne apropiem de o variantă finală care să permită profesorului și școlii să colecteze feedback pe care ei să-l folosească pe urmă pentru a-și îmbunătăți performanța”, a mai spus Radu Szekely.
Rezultatele nu vor fi centralizate la inspectorate sau la Ministerul Educației, ci vor fi un instrument de lucru pentru profesori. „Este folosit la nivel local, la clasă și în școală. Profesorii trebuie să folosească rezultatele pentru a discuta cu elevii la clasă și să se îmbunătățească ei, să-și modifice ei practicile”, explică secretarul de stat.
Și totuși, ce se întâmplă când un profesor primește feedback negativ repetat de la elevii lui? „Eu nu pot să cred că un profesor care lucrează în sistemul de învățământ din România ar fi confortabil cu feedback negativ constant ani de zile. Plecăm de la premisa că acei profesori care constată că nu se fac înțeleși de propriii elevi, că nu reușesc să dezvolte competențele sau să-i atragă suficient în procesul de învățare vor încerca să-și îmbunătățească metodele”, spune Radu Szekely.
Scopul nu este să-i pună la zid pe profesori, ci să-i ajute în munca lor.
Sper să ducă la o responsabilizare a colegilor profesori în a-și îmbunătăți, acolo unde este cazul, activitatea. Cu siguranță vor fi mulți care vor avea un feedback foarte pozitiv, ceea ce îi va motiva să continue.
Din cauză că a fost un an școlar atipic, chestionarele vor fi aplicate din toamnă abia și numai în școlile care își doresc să participe la proces.
Evaluarea profesorilor din universități, o practică în majoritatea statelor lumii
În majoritatea universităților românești există deja implementat un proces de evaluare a profesorilor de către studenți. Este de altfel o practică la nivel internațional în învățământul superior.
Și peste tot au existat dezbateri cu privire la acuratețea și eficiența acestor testări. O cercetare științifică realizată la Universitatea din Izmir, Turcia, în 2012, a vrut să vadă dacă există o corelare între evaluările făcute profesorilor de către studenți și cele făcute profesorilor de către coordonatorii lor. Cu alte cuvinte, dacă feedback-ul negativ dat profesorilor se susține și din alte surse sau sunt doar „răutăți”. Studiul a găsit o legătură directă între rezultate. Adică un profesor pe care studenții îl criticau era cel mai adesea criticat și de către colegi și superiori.
În SUA, există mai multe formulare tipizate pentru acordarea de feedback profesorilor, fie că e vorba de profesori de generală sau din sistemul universitar. Marea majoritate se învârt în jurul unor teme comune. Elevii sau studenții sunt rugați să își puncteze profesorii la:
- cât de bine își cunosc disciplina;
- cât de bine vin pregătiți la ore;
- cum își manageriază timpul;
- cum își planifică activitățile astfel încât să-și ajute elevii să gândească critic și să rezolve probleme;
- dacă au claritate în explicații;
- cum își notează și evaluează elevii;
- dacă își încurajează elevii să își spună punctul de vedere.
Foto principală: Shuterstock
