Ancheta la Liceul Teoretic „Grigore Antipa” din Botoșani, unde lucrează profesoara de muzică Doina Amarandei continuă. Între timp, directoarea Carmen Daniela Nechita a spus că părinții i-au sesizat cazul anterior apariției în presă, fără să menționeze și dacă a demarat o anchetă sau dacă a luat măsuri.
Profesoara Amarandei a fost înregistrată în timp ce stătea la catedră fără mască și le spunea elevilor că dacă te vaccinezi „ajungi legumă”, un „cobai la nenorociții ăia de la Organizația Mondială a Sănătății” și că spitalele „sunt abatoare”.
Ce prevede legea
Am căutat mențiunile din lege cu privire la discursul acceptat în cadrul programului școlar. Drepturile și obligațiile profesorilor sunt reglementate de Legea educației naționale (1/2011). Există o singură mențiune cu privire la discursul din clasă:
Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spațiul școlar sau universitar și poate întreprinde acțiuni în nume propriu în afara acestui spațiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învățământului și demnitatea profesiei de educator.
Nu este dezvoltat însă și ce înseamnă „opinii profesionale”. Cadrele didactice au și un Cod-cadru de etică (aprobat printr-un ordin de ministru) cu o serie de valori și principii după care să se ghideze, printre care: imparţialitate şi obiectivitate, responsabilitate morală, socială şi profesională, primatul interesului public, respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului, atitudine decentă şi echilibrată.
Totodată, Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP) are un articol care se referă la „o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile pe care trebuie să le transmită copiilor/elevilor”. Este menționată și obligația pentru aceștia „de a veghea la siguranţa copiilor/elevilor, pe parcursul desfăşurării programului şcolar şi a activităţilor şcolare, extracurriculare/extraşcolare”. Nimic despre discurs.
Apoi, profesorilor li se prezintă în fiecare an, înaintea începerii școlii, regulamentul de ordine interioară. Acesta este aprobat în consiliul de administrație și poate diferi de la o școală la alta. Am studiat câteva dintre regulamentele școlilor din țară, publicate pe site-urile lor. Normele acestora fac referire printre altele la o ținută decentă sau calități morale, la interzicerea acțiunilor de propagandă politică și prozelitism religios, menținerea unui cadru respectuos și unei comunicări corespunzătoare cu elevii, părinții și colegii. Totul în termeni generali.
Ce crede sindicatul
Toate aceste generalități din lege fac să fie foarte dificilă tragerea la răspundere a cadrelor didactice, crede Simion Hancescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), organizație care are cei mai mulți membri din țară.
„Orice judecător în momentul în care o persoană este acuzată de ceva cere contractul de muncă și fișa postului, care este anexă la contractul de muncă. Or, treaba asta nu apare în fișa postului. Drepturile și obligațiile sunt prezentate lapidar, de asta suntem supărați că nu există pentru profesori un statut separat, așa cum aveam la un moment dat. Acum sunt trecute în ROFUIP și în legea educației”, spune sindicalistul.
Hancescu crede că este foarte probabil ca profesoara Doina Amarandei să conteste orice sancțiune pe care o va primi de la angajator în instanță și să și câștige. „Au fost învățători, profesori care au urecheat copii, acte de violență sau care au adunat bani la fondul clasei, chiar cu acuzații de hărțuire sexuală, am avut asemenea cazuri. Dacă lucrurile nu sunt clare, nu sunt limpezi, judecătorul poate spune că nu sunt dovezi și atunci ești achitat, ieși basma curată”, spune din experiență.
Opiniile nevalidate științific nu ajung în instanță, mai spune Simion Hancescu. „Ce se întâmplă dacă un profesor vine și le spune copiilor că Pământul este plat?”, l-am întrebat. „Dacă se întâmplă asta, vor merge copiii acasă nelămuriți, vor vorbi cu părinții și nu va produce niciun efect. Mai grav ar fi să spună un profesor să vină a doua zi cu cuțite la școală, să meargă acasă și să facă nu știu ce năzbâtii. Trebuie văzut exact până unde merge afirmația sau ce fel de afirmații sunt”, a răspuns sindicalistul.
Dacă spui o prostie cu Pământul sau dacă vrei să-l combați pe Einstein sau pe alții, nu-i nicio problemă, că poate ai dreptate, totul e relativ, Einstein a zis că totul e relativ. Dar doar a instiga la violență intră sub incidența Codului Penal. Ce e asta? Instigare la nevaccinare?
Simion Hancescu a menționat și că este dificil să legiferezi exact discuțiile dintr-o sală de clasă fără să lezezi libertatea de exprimare.
Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului menționează și că libertatea de exprimare poate fi constrânsă prin măsuri necesare „într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei”.
Foto: Ovidiu Pânișoară
Ce spun experții în educație
Am mers și pe firul formării profesionale a cadrelor didactice să vedem dacă sunt învățați profesorii în facultate cum să abordeze subiectele mai delicate cu elevii. Ovidiu Pânișoară, profesor doctor și director al Departamentului de Formare a Profesorilor, spune că în facultate există cursuri menite să dezvolte abilitățile de comunicare ale viitorului cadru didactic, dar și cum să-și gestioneze emoțiile.
„Profesoara respectivă pur și simplu și-a depășit rolul, pentru că a lăsat o emoție personală să intervină în școală. Nu trebuie să dau mai departe faptul că mie îmi este frică de vaccin sau de boală sau de orice altceva. Eu trebuie să transmit o stare de bine copiilor și o stare de dezvoltare pozitivă, nu frustrările proprii”, spune profesorul.
În același timp, cadrul didactic trebuie să păstreze o neutralitate a opiniilor, să nu-și asume niciun fel de partizanat, mai spune Ovidiu Pânișoară.
Nici măcar pro vaccinare nu se poate pronunța, nu poate spune «duceți-vă să vă vaccinați!» sau invers. Ar trebui să prezinte niște date care chiar dacă duc în direcția vaccinării, decizia trebuie să rămână la părinte.
Profesorul are rolul să-i învețe pe elevi să își caute informații din mai multe surse, să își pună întrebări cu privire la orice, inclusiv la ceea ce spun cei de la catedră. „Profesorul ar trebui să dezvolte gândirea critică a elevului, ceea ce nu se face suficient în școală”, mai spune Pânișoară.
Îi împărtășește opinia și profesorul de matematică Ovidiu Bădescu, care de-a lungul carierei a făcut și formare cu alte cadre didactice, în cadrul unor proiecte. „Profesorul ar trebui să discute doar despre ceea ce are legătură cu materia predată sau cu subiectul respectiv. E clar că noi încercăm să formăm și caractere și poate ar trebui să exprimăm și anumite opinii, dar nu legate de treburi așa de importante”, spune acesta. „Dacă îi spun că răcește când nu vine bine îmbrăcat la școală iarna, e altceva”.
