Școala 9: Ce părere aveți despre cazul profesoarei de muzică din Botoșani, care le-a spus elevilor că vaccinul anti-covid te transformă într-o legumă? Cât de reprezentativă este această poziționare pentru cadrele didactice din România?
Doru Căstăian: Am avea nevoie de un studiu sociologic ca să vă pot da un răspuns exact. Însă, din ce am văzut la colegii mei de la Casa Corpului Didactic, la liceul și la facultatea unde predau sau pe Facebook, nu cred că este tipic pentru sistemul de învățământ.
Chiar dacă ne raportăm la procentul de profesori nevaccinați, de aproximativ 40%, vreau să cred că cei mai mulți dintre ei știu să facă diferența între ceea ce cred ei despre vaccinare și care este rolul lor în clasă. Una este să nu vrei tu să te vaccinezi și alta este să le spui elevilor să nu se vaccineze, invocând temeri personale și mituri în loc de argumente științifice.
În spațiul public sunt criticați nu doar profesorii care le spun copiilor să nu se vaccineze, ci și cei care le spun că trebuie să-și facă vaccinul.
Profesorii trebuie să se obișnuiască că indiferent ce vor spune la catedră vor exista colegi de cancelarie, părinți sau elevi nemulțumiți. Eu nu cred în niciuna dintre aceste abordări. Profesorul nu ar trebui să vină la catedră și să pretindă că deține adevărul absolut despre vaccinare, drept urmare e îndreptățit să le spună ce să facă.
Și-atunci cum ar trebui profesorii să le vorbească elevilor despre vaccinare?
M-am tot gândit cum este mai etic, și-am ales, cred eu, o cale moderată. Dacă un elev deschide acest subiect, răspund că eu și familia mea ne-am vaccinat. Le spun că eu consider că vaccinarea este calea rațională și cea mai eficientă prin care pot avea grijă de mine și de cei din jurul meu. Dar acest „eu consider” face toată diferența. Una este să le spui că tu ai o anumită părere și alta este să-ți impui punctul de vedere, folosindu-te de autoritatea de la catedră.
Apoi, îi îndrum să citească părerile experților în sănătate publică, iar dacă au mai multe întrebări să apeleze la medicii din proximitatea lor, inclusiv medicii de familie.
Eu le vorbesc despre nevoia ca ei să fie responsabili pentru binele lor și pentru binele societății - indiferent dacă vor să se vaccineze sau nu. Până la urmă, este datoria fiecărui profesor să contribuie la formarea copiilor în adulți și cetățeni responsabili, dar trebuie să faci asta fără să-ți impui ideile într-un mod agresiv.
„Profesorul trebuie să admită că nu are expertiza unui medic”
Ceea ce spuneți ar putea supăra profesori și părinți atât din bule de anti-vacciniști, cât și din rândul celor care îi condamnă pe cei care nu s-au vaccinat.
Posibil, dar să le spui elevilor: „vaccinați-vă” sau „nu vă vaccinați pentru că eu știu mai bine decât voi” nu mi se pare etic și corect față de ei.
Profesorul trebuie să admită că nu are expertiza unui medic epidemiolog. Pe de altă parte, pe mine m-au întrebat copiii ce este ARN mesager sau dacă vaccinul modifică ADN-ul. Acestea sunt întrebări la care consider că pot oferi explicații de bază, pe care le-am aflat din studii și declarații ale majorității medicilor. Ideile asupra cărora există un consens științific cred le poți reproduce cu încredere la clasă.
Eu am alocat foarte mult timp să vorbesc cu elevii mei despre ce înseamnă responsabilitate în vreme de pandemie. Poate chiar prea mult, pentru că la unele clase am rămas în urmă cu materia pe care trebuie să o predau. Am încercat să le explic că vaccinarea sau purtarea măștii nu trebuie făcută pentru că așa le-a cerut imperativ X sau Y, ci pentru că așa îi protejează pe ei pe cei din jur și putem opri mai repede pandemia. Asta ține tot de însușirea responsabilității.
Nu pot să nu văd că, la școală, purtarea măștii este asociată de multe ori cu prezența profesorului. În momentul în care se sună și profesorul pleacă, unii elevi își dau jos masca. Alteori, am văzut elevi care beau aceeași sticlă de suc sau care se urcă câte cinci în mașină fără mască. Conștientizarea că stă și în puterea lor să combatem pandemia ajută mai mult decât decât impunerea unei păreri sau punerea la colț.
Ce se întâmplă în cazul în care un profesor îl sfătuiește pe elev să fie responsabil, dar după vine altul, fără mască, care susține că din cauza vaccinului i-a murit unchiul, cum este în cazul profesoarei de la Botoșani?
Cel mai probabil vor reproduce comportamentul de acasă al părinților (nota redacției: 54% dintre părinții copiilor între 12-18 ani spun că nu s-au vaccinat) sau vor merge pe Youtube și îl vor asculta pe Tzanka Uraganu.
Cum vedeți faptul că 61% dintre profesori s-au vaccinat? E mult? E puțin?
Depinde cu ce comparăm. Dacă raportăm aceste date cu rata generală de vaccinare, vedem că angajații din învățământ s-au vaccinat într-o măsură mult mai mare. Dacă privim situația dintr-o perspectivă ideală și având în vedere siguranța copiilor, sigur că nu este suficient că șase din 10 profesori s-au vaccinat.
Dar, ca să fiu sincer, procentul de 61% este mai bun față de ce m-am așteptat eu. În general, raportarea profesorilor, atât de la noi, cât și din alte țări, față de anumite probleme din societate nu diferă semnificativ față de a majorității cetățenilor. Putem avea așteptări mai mari de la profesori, dar nu mai mult de câteva procente. Așa ne arată cercetările sociologice care s-au făcut până acum.
În ce măsură vă simțiți în siguranță în această perioadă la școală, în contextul depășirii zilnice a 13 mii de infectări?
Nu mă simt în siguranță deplină, dar, în același timp, mă gândesc că am făcut tot ce ține de mine ca să fiu în siguranță. Eu și familia suntem vaccinați, cu excepția băiatului care încă nu se poate vaccina pentru că e prea mic, dar o va face de îndată ce va fi disponibil un vaccin pentru copiii sub 12 ani.
Eu nu sunt expert în sănătate publică, dar citesc constant studiile despre vaccinare. Iar majoritatea au câteva concluzii în comun: 1) vaccinurile par să nu reducă pe cât ne-am fi dorit sau așteptat infectarea cu tulpina delta, ceea ce înseamnă că și cei vaccinați trebuie să-și ia cât mai multe măsuri de protecție dintre cele recomandate de medici; 2) pe de altă parte, vaccinarea reduce într-o mare măsură riscul de a face forme grave care te pot duce la terapie intensivă sau chiar mai rău.
Sigur, nimic nu este sigur 100%, însă așa funcționează știința. Știința nu lucrează cu certitudini, cu opinii bătute în cuie, ci cu fapte, date, cifre, observații empirice.
Dar dacă ai câteva aptitudini de gândire critică privind modul în care te raportezi la lume, de selecție a informațiilor validate științific și de a face legături între acestea, cred că îți poți forma o părere realistă asupra oricărui fenomen complex, cum este și această pandemie.
Asta înseamnă că celor aproape 40% de angajați din învățământ, majoritatea profesori, care nu s-au vaccinat le lipsește gândirea critică?
N-aș spune așa. Este o formulă mult simplificată, promovată în majoritatea spațiilor media. Oamenii au tendința să formuleze în idei simple fenomene complexe. Este un mecanism de adaptare.
În realitate, profesori sau nu, oamenii pot avea mai multe motive pentru care nu se vaccinează: de la factori religioși, culturali până la cei emoționali sau cognitivi care ne arată că este foarte greu să schimbi convingerea unui om. Am văzut și într-un reportaj recent al jurnaliștilor de la Recorder un pacient la terapie intensivă, care de abia mai respira, dar care spunea că nu regretă că nu s-a vaccinat. Alți oameni nu se vaccinează pentru că n-au încredere în Guvern sau nu au înțeles cum funcționează această boală.
Sunt mai mulți factori care influențează reticența la vaccinare, însă, da, în această realitate complexă, ne-ar fi ajutat să avem mai multă gândire critică.
Se tot spune că discuțiile despre vaccinare au ajuns să divizeze oamenii ca politica. Dumneavoastră ce părere aveți?
Tendința oamenilor de a se polariza este vizibilă peste tot în lume și în mai toate categoriile profesionale. Însă în statele civilizate, mi se pare că politicienii au fost mai responsabili în sensul că au încercat să fie mediatori. Pe când, la noi, bănuiala și temerea mea este că politicienii nu încearcă să aplaneze această polarizare, ci mai degrabă vor să profite electoral de ea. Vaccinarea s-a transformat într-un cartof fierbinte pentru politicieni, realizând că, în funcție de ceea ce fac sau spun legat de acest subiect, pot câștiga sau pierde foarte rapid voturi.
Foto Cover: Facebook Doru Căstăian
