Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Studenții de la Teatru din București au pus în scenă piesa din programa de bacalaureat „Ion” de Liviu Rebreanu. Tinerii vor să pornească din aprilie într-un turneu prin școli. „Intrăm la o oră de română, deci avem 50 de minute, poate 60 cu tot cu pauză și în aceste 60 de minute trebuie să și jucăm, să primim și feedback”, spune regizorul Tudor Nicorici. Școala 9 a participat la premiera piesei unde au venit și profesori și liceeni în ultimul an ca să-și împrospăteze memoria înainte de examen.
172 dintre cele în jur de 1100 de școlile particulare s-au transformat de la începutul anului școlar în afterschool ca să poată funcționa în continuare. Cel mai mare număr de școli, 89, au cerut modificarea codului CAEN al activității firmei în luna noiembrie când tot învățământul a trecut online, potrivit datelor Registrului Comerțului, solicitate de Școala 9.
