În luna mai am lansat campania „Good prof, bad prof” în care invitam profesori, elevi și persoane publice să facă portretul unui profesor „good” și al unuia „bad”. Niciun univers, nici cel al școlii, nu poate fi creionat doar în „alb/negru”, însă am vrut să lansăm o temă de discuție, să etalăm bune practici și profiluri luminoase din educație, la fel cum comportamentele „așa nu” pot fi o lecție prețioasă, mai ales dacă nu sunt alterate de discurs moralizator. În acest episod, prezentăm relatările a doi dintre cititorii care ne-au scris, inspirați de campania noastră. Iată poveștile din școală scrise de scriitoarea Luminița Aldea și profesoara Claudia Goga.
Doar unu din zece elevi români înțelege un text la o citire cu atenție, arată Raportul național privind nivelul de literație în România. 42% intră în categoria analfabetism funcțional. Consilierul prezidențial Ligia Deca promite că acest procentaj va fi la jumătate în următorii opt ani. Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu dă un nou termen pentru legea educației: „Până în septembrie 2023, sistemul va funcționa pe cu totul alte baze.”
Cine ar trebui să plătească pentru participarea profesorilor la banchetele de final de clasa a opta sau de liceu? Este o temă pe care a lansat-o profesorul bucureștean Cătălin Osiceanu, într-un apel făcut către profesori, pe rețelele sociale. El susține că fiecare trebuie să își plătească ce consumă atunci când participă la aceste evenimente. Școala 9 a întrebat reprezentanți ai părinților și elevilor, care în mod normal sunt organizatorii banchetelor, cum văd ei lucrurile.