Laureații Premiului Nobel pentru Economie de anul acesta, David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens, au cercetat cum sunt influențate veniturile unui angajat în funcție de numărul anilor de educație, investițiile făcute în școala unde au învățat și numărul de profesori. Au aflat că pentru fiecare an de școală în plus, veniturile cresc cu 9%.
Cercetătoarea în educație Andreea Eșanu face o analiză a practicii internaționale în ceea ce privește admiterea la liceu și arată de ce un examen în plus pe lângă cel de Evaluare Națională nu va duce la rezultatele sperate de Ministerul Educației. Potrivit surselor oficiale, posibilitatea ca toate liceele care au avut concurență cu un an înainte să organizeze examene de admitere ar duce la o orientare mai bună a elevilor către specializările care li se potrivesc și ar reduce fenomenul transferurilor. Dimpotrivă, specialista în educație susține că cel mai probabil această dublă selecție va duce la adâncirea diferențelor între școli, și-așa considerabilă: „Sistemele performante de educație care au eliminat această presiune a selecției sunt cele care au reușit să aducă cam toate școlile la niveluri foarte apropiate de performanță și calitate”.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
