Mai mulți elevi din Buzău au documentat întoarcerea la școală. Au vorbit cu colegii și cu profesorii, au analizat avantajele și dezavantajele școlii online și s-au scormonit în inimi ca să vadă ce simt când pășesc din nou în clasă. Au avut fluturi în stomac ca la prima întâlnire, le-a fost și teamă, dar s-au încărcat cu ghiozdane pline de speranță. Fiindcă lucrurile bune din școală, prieteniile și tot ce înseamnă liceul, cu notele, tezele și zarva sa le luminează credința că totul va fi bine. Anamaria Lupu, Claudia Damian, Andreea Cotună, Alexandra Elena Moldoveanu și Bianca Vasile au scris pentru Școala 9 impresiile primei zile din semestrul doi.
O școală compusă din câteva săli în care nu încăpeau mai mult de 20 de elevi, în frumoasa Transilvanie. Prima școală românească este azi muzeu. Au trecut peste șapte veacuri de când primii elevi au început să învețe după cărți în română „cetitul, scrisul şi cântările bisericeşti”. Antonia Pup, studentă la Istorie și coordonatoare advocacy la Societatea Academică din România, a studiat documente din acea epocă și a reclădit o epocă nedrept catalogată ca „întunecată”. Despre prima instituție de învățământ românească, în a doua parte a seriei „Școala veche”.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la rata de angajare a elevilor și studenților cu vârste între 15 și 29 de ani, potrivit Eurostat. La capătul opus este Olanda, unde 70% dintre tineri lucrează și merg, în același timp, și la ore. Cercetările arată că tinerii care muncesc încă de pe băncile școlii învață să-și gestioneze mai eficient timpul și devin mai responsabili și mai motivați. Cu toate astea, peste 60% dintre tineri nu vor fi pregătiți pentru un loc de muncă, în 2030. Cum îi pot sprijini școlile?
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
