Gabriela Horincar s-a întors acasă, în România, după aproape două decenii în vestul Europei. Sunt opt luni de când învățătoarea a revenit, iar adaptarea la sistemul nostru de învățământ nu este tocmai ușoară, mai ales că lucrează într-o comunitate de romi dezavantajată. Doar șase elevi din clasa pe care a preluat-o știu să scrie și să citească, deși sunt într-a treia și a patra. Inspirată de modelele educaționale din țările în care a locuit, crede că poate face o schimbare în comunitatea din Prislop, Sibiu.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
PODCAST REZOLVAT După zeci de ani de predat, Mirela Ștețco a ieșit din învățământ, deși era în vârful carierei. Și-a dat seama că ce făcea, nu făcea bine. „Am avut câteva momente în care am înțeles că ceea ce fac este profund greșit”. N-a părăsit însă domeniul, ci a pus umărul la creșterea Teach for Romania, un ONG care caută oameni cu potențial, îi pregătește să devină profesori în medii vulnerabile din țară și îi susține în parcursul lor acolo. Teach for Romania a pornit de la ideea că fiecare elev trebuie să aibă acces la educație de cea mai bună calitate. Ce a funcționat în acești zece ani și poate fi replicat la scară mai mare?