Au trecut mai bine de două decenii de când Mioara Moraru s-a mutat în Italia cu soțul și cei doi copii. Din dorința de-a construi o comunitate de români, în 2010, a înființat Asociația Propatria. Le-a oferit, astfel, compatrioților posibilitatea să se cunoască și, în același timp, a promovat cultura noastră printre italieni. La fel de important i s-a părut să le dea ocazia copiilor din diaspora să învețe limba română, utilă mai ales dacă familia se întoarce în țară. Anul acesta, a organizat o tabără, „Atelierul de vorbărit”, la care au participat cam 90 de copii. În 2020, când a început pandemia, peste 8 mii de minori s-au întors cu părinții din străinătate, să facă școală în România.
Lumea întreagă este sala de clasă a celor trei copii a familiei Hajos. Aceștia au pornit acum patru ani într-o călătorie de învățare. Worldschooling, cum se numește acest tip de educație este ca alternativă la sistemul clasic. De altfel, pe fondul pandemiei, tot mai mulți părinți au început să vadă cu alți ochi fenomenul „unschooling” - „dezșcolarizare” și să-și retragă copiii din școlile tradiționale.
Cei mai mulți dintre copiii care se confruntă cu hărțuirea rasistă la școală au nevoie de sprijin din partea profesorilor, dar puțini îl primesc, arată, într-un articol pentru publicația de știință The Conversation conferențiara în criminologie și justiție penală Maria Sapouna. Etnia este unul dintre motivele de discriminare și în școlile românești.