În clasa a V-a, Ioana Pârvulescu învăța după-amiaza și întoarcerea acasă pe întuneric „avea mult farmec romantic”. Diminețile vorbea cu prietenele la telefonul fix, fără știrea părinților. Gânduri și preocupări poate nu cu mult diferite de cele ale elevilor de azi care ajung să-i citească textul „Prietenul meu” când trec la gimnaziu. În interviul pentru Școala 9, Ioana Pârvulescu a povestit despre operele din manuale care au traumatizat generația ei, a teleportat un copil din epoca jocurilor pe calculator în secolul al XIX-lea și și-a spus opinia despre „mașina de citit gândurile” – Facebook.
Andrei, 44 de ani, s-a mutat în Franța, în septembrie 2014, cu soția și fiica lor, care abia terminase clasa zero în țară. Bărbatul povestește pentru Școala9 cum e viața pe băncile unei școli private din sudul Franței.
“Aici toți copiii sunt elevi, nu contează culoarea pielii, de unde vine, cine sunt părinții”, spune Andrei, despre politica de egalitate a unei țări care vineri, 16 octombrie, a suferit o tragedie: un profesor a fost decapitat în apropierea liceului de un extremist, fiindcă le arătase elevilor caricaturile cu Profetul Mohamed, realizate de Charlie Hebdo.
Regulamente școlare din toată țara conțin reguli precise cu privire la ținuta și comportamentul elevilor. Și absurde, le cataloghează unele voci din lumea școlii. Unele precizează exact numărul de centimetri ai fustei, altele interzic ca fetele să poarte „podoabe scumpe” și băieții „coadă”. Școala 9 a vorbit cu părinți, elevi și un psiholog despre ce înseamnă ținută decentă în școală și ce ar trebui să facă profesorii atunci când văd comportamente în afara normei la elevi. „În niciun caz nu trebuie să-i respingă”, este părerea unanimă.