Accesul la educație în contextul pandemiei de COVID-19 este în continuare subiectul săptămânii în toată lumea. În Spania, un studiu arată că deschiderea școlilor nu a dus la creșterea semnificativă a numărului de cazuri. Tot ca măsură de protecție și ca să se asigure că e păstrată distanța, elevii unei școli din Italia merg să facă ore și pe plajă, când le permite timpul. Acești copii sunt norocoși. Fiindcă există în continuare copii care suferă că nu pot merge deloc la școală. În Kenya, fetele riscă violuri sau mutilare genitală cât școlile sunt închise. Peste restricțiile cauzate de pandemie, în Liban, explozia din august a distrus zeci de școli și 85.000 de copii din Beirut nu mai au efectiv unde să învețe.
O profesoară de limba română dintr-un sat vrâncean duce o luptă continuă cu abandonul școlar. Știe că există două praguri când poate pierde elevii în fața muncilor câmpului sau șantierelor din zonă: clasa a patra și clasa a opta. Așa că merge regulat acasă la copiii care nu vor să continue școala și la cei repetenți și vorbește cu părinții lor. „Profesorul face cât poate, dar este nevoie ca elevul să vadă că și părintele spune aceleași lucruri”, s-a convins Cristina Ene Bărbosu. Pe lângă această muncă suplimentară, profesoara își face orele cât mai creative, prin șotron sau escape rooms.
Adrian Hatos este profesor la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane a Universităţii de Oradea și președintele Comisiei pentru știință, inovare și tehnologie din Senat. Este o comisie nouă, ruptă din cea de Învățământ. Într-un interviu pentru Școala 9 acesta vorbește despre bugetul insuficient alocat cercetării și în acest an, departe de obiectivul promis de 1% din PIB, despre ce ar trebui să conțină o nouă lege a educației și cum ar putea fi combătută frauda universitară.