Zece adolescente din comuna Frâncești, județul Vâlcea, au învățat de la bibliotecara Mariana Bărbulescu cum să aibă mai multă încredere în ele. Au învățat să aibă atitudine civică și că pot lupta pentru nevoile lor și ale comunității din care fac parte. Așa că s-au mobilizat și s-au dus în fața autorităților pentru a le cere să facă un parc și la marginea comunei. „Fetele mele”, le alintă Mariana Bărbulescu. Sunt doar o mică verigă din Girl Power Network, proiect al Fundației Progress. O rețea a fetelor puternice din rural pe care bibliotecarele de la sat le ajută să-și depășească piedicile.
De la cel mai depărtat cătun și poate până în cel mai select apartament din Cartierul Francez al Bucureștiului plutește o credință populară neprobată vreodată științific cum că nu e bine să înveți prea mult. Unii au perpetuat-o din amărăciune, fiindcă sărăcia i-a împiedicat să meargă la școală, așa că e simplu să spui că-ți dăunează. Alții fiindcă au văzut în jurul lor că mai mult decât diplomele i-a ajutat abilitățile cărora le spunem simplu șmechereală. Sunt cele pe care, așa cum scriu și la profilul de Facebook, le-au obținut la „școala vieții”. Preocupat și el de gura satului, un elev de la un liceu de la țară l-a întrebat pe un cercetător de Cambridge dacă e adevărat că „prea multă carte strică”. Măcar pentru el, incertitudinea s-a spulberat. Pentru celelalte milioane de români însă?
Ce înseamnă pentru un copil dintr-o comunitate vulnerabilă să meargă la școală? Dar pentru părintele lui să poată să-și mențină un loc de muncă? O discuție necesară într-o țară în care sărăcia este stigmatizată și circulă în continuare mitul „asistaților social”. Maria Gheorghiu, președintă și cofondatoare a organizației OvidiuRo a lucrat timp de două decenii cu familii aflate în dificultate și explică felul în care se vede lumea atunci când grija ta cea mai mare este ce pui pe masă zilnic.