La nord de Oslo, Norvegia, o pădure de foioase și conifere crește. Peste 100 de ani, copacii vor fi tăiați pentru ca 100 de manuscrise să fie publicate în același timp. În fiecare an, un autor cunoscut va dona un text, iar cărțile vor fi publicate în 2114, în cadrul unui proiect care poartă numele de Future Library, adică Biblioteca Viitorului. Printre scriitorii implicați se numără Margaret Atwood, autoarea romanului distopic „Povestea slujitoarei”, iar cartea sa propusă pentru proiect, „Scribbler Moon”, se află deja într-o cameră secretă a bibliotecii publice din Oslo, unde vor fi păstrate, până la publicare, toate manuscrisele.
După un an de discuții și două luni de întâlniri și dezbateri cu profesori, elevi, părinți, culte religioase și minister, proiectele de legi ale educației sunt gata. Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților a aprobat marți, 2 mai, raportul pe învățământ universitar, după ce cu o săptămână în urmă, l-a aprobat pe cel pentru preuniversitar. Proiectele urmează să intre în plenul Camerei pentru vot și apoi intră în dezbaterile Senatului care este cameră decizională. Școala 9 vă prezintă cele mai dezbătute puncte din lege. Parlamentarii au votat reguli noi de organizare a școlilor și liceelor, sancțiuni mai dure pentru elevi și modificări la Bacalaureat.
Un studiu recent arată că oamenii care cred în conspirații sunt mult mai reticenți în a se vaccina. Teoriile conspiraționiste, ca cele care spun că serurile provoacă infertilitate sau conțin cipuri, pot fi o barieră în decizia părinților de a-și lasă copiii să facă vaccinul. Mai mulți cercetători de la universități din Marea Britanie au făcut un experiment social și au descoperit că atunci când părinții află că susținătorii conspirațiilor nu sunt atât de mulți cum credeau, decid să-și vaccineze copiii.