Potrivit unui studiu din 2020 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) desfășurat în peste 20 de țări din Europa și nu numai, în medie 70% dintre cadrele didactice sunt femei la toate nivelurile de învățământ. România nu se numără printre statele participante la studiu, însă cel mai recent raport al Ministerului Educației referitor la învățământul nostru preuniversitar confirmă această tendință.
În ce privește țările OECD, printre ele Ungaria, Finlanda, Germania și Coreea de Sud, numărul femeilor care predau scade pe măsură ce avansează elevii. În clasele primare, 82% dintre învățători și profesori sunt, în medie, femei, după care procentul coboară la 60% în liceu. Cercetarea include și educația universitară, unde profesează cam 44% femei din totalul angajaților de la catedră.
Iar dacă sunt incluse și țările partenere, ca Arabia Saudită, pe lângă cele membre OECD, rezultatele studiului subliniază că femeile reprezintă peste 65% dintre cadrele didactice din învățământul primar în toate țările, cu excepția Japoniei (64%), Turciei (62%) și Arabiei Saudite (52%). Și numai în universitățile din Finlanda, Letonia, Lituania și Rusia profesoarele ocupă peste 50 % dintre posturi, în raport cu bărbații. În multe alte țări, ele rămân subreprezentate la nivelul educațional superior.
Cum stau lucrurile în România
Cele mai multe cadre didactice femei lucrează în învățământul primar, 91.1%, arată Raportul privind starea învățământului preuniversitar din România între 2019 și 2020, realizat de Ministerul Educației. La gimnaziu predau femei în proporție de 74%, iar la liceu, de 72%. În IX-XII este o mică diferență procentuală în cazul ponderii profesoarelor între urban (72%) și rural (68%).
Conform acestui raport, țara noastră înregistrează o pondere ridicată, la nivel european, a personalului didactic feminin în clasele primare, peste 90%, precum și la gimnaziu și liceu, unde depășește 72%.
Ce îi determină să devină profesori
Într-un alt studiu OECD, privind predarea și învățarea, aproximativ 90% dintre profesori au spus că i-a motivat să se angajeze în învățământ posibilitatea de-a influența dezvoltarea copiilor și de-a contribui la binele societății. Cercetarea cuprinde 260.000 de cadre didactice din 48 de țări, iar pentru 60-70% dintre acestea siguranța locului de muncă a fost, de asemenea, motivatoare.
Ce factori pot să contribuie la dezechilibrul de gen în această profesie? Autorii studiului menționează cauza culturală, și anume faptul că oamenii își aleg o carieră ținând seama de prejudecățile de gen, alimentate deseori acasă chiar de părinți. Se observă și la materiile predate de profesori, spre deosebire de profesoare, în primii ani de gimnaziu, de pildă. Mai mulți bărbați se specializează în matematică și tehnologie, ceea ce ar putea avea legătură cu faptul că sunt percepute în societate drept un „domeniu masculin”. Acest aspect le descurajează pe femei încă de când sosește momentul să își aleagă o facultate.
O altă cercetare prezintă joburile spre care se îndreaptă bărbații în proporție de 99%, cele de electricieni auto și tâmplari, de exemplu. În timp ce peste 90% lucrează ca secretare și asistente medicale.
Alegerea profesiei depinde, totuși, și de salariu, despre care tinerii află câte ceva în ultimul an de liceu sau în facultate. În medie, în țările OCDE, bărbații din învățământ câștigă mai puțin decât cei cu cu studii superioare și alte cariere. Profesoarele, în schimb, din învățământul primar și secundar inferior (primii ani de gimnaziu) câștigă la fel ca femeile cu studii superioare în alte domenii. De aceea, argumentează autorii, profesoratul ar putea fi mai atractiv pentru femei decât pentru bărbați. Acest lucru dezvăluie însă și inegalitatea de gen în salarizare la nivel general.
Fotografie: Pexels
