O lectură de 15 minute.
Scaune așezate în semicerc, nevoi argumentate și dezbătute de grup, alegerea democratică a reprezentanților care să le prezinte în fața autorităților. Cam ca într-un Forum Roman de acum două mii de ani. De fapt este o dezbatere a copiilor ucraineni refugiați în România.
În luna iunie, 39 de copii ucraineni din Constanța, Năvodari, Galați, Tulcea, Iași, Suceava, București și Baia-Mare s-au reunit într-un forum organizat de Salvați Copiii România, Young Voices of Ukraine – Children’s Participation Forum. Aici, doi facilitatori au ținut două ateliere pentru copii - unul pe acces la educație și unul pe starea de bine mintală și fizică - la finalul cărora au fost formulate principalele propuneri ale copiilor.
Într-o primă etapă, atelierele au fost organizate la nivel local. În urma acestora, copiii din cele opt județe și-au ales reprezentanții care s-au reunit în forumul din Capitală organizat de Salvați Copiii. După cele două ateliere, copiii și facilitatorii au extras nevoile lor principale în baza cărora au formulat propuneri punctuale pentru autorități.
Opt echipe din toată țara au venit în forumul de la București pentru a-și discuta nevoile. În sala dedicată atelierului pentru acces la educație sunt 20 de copii din totalul de 39 prezenți.
Un soare cu raze lungi, nori zâmbitori sau înfuriați și coloane romane adăpostesc nevoile și cerințele copiilor. Pereții clasei sunt plini cu afișe. Din ele afli „Ce nu merge bine” și „Ce merge bine” pentru copiii ucraineni. Este primul semnal că între cei mici va avea loc o mare dezbatere.
Copiii au câteva lucruri în comun: vârstele fragede, borsetele din jurul brâului, cariocile, fișele de observație, post-it-urile în culori neon și același scop. Sunt aici pentru a-și cere drepturile. După 28 de luni de la izbucnirea războiului, deși legislația din România acordă drepturi egale tuturor copiilor, inclusiv copiilor ucraineni, respectarea acestora nu este întotdeauna posibilă.
Copiii și-au prezentat nevoile
În micul forum începe dezbaterea. Un băiețel cu părul blond și cu o cariocă albastră în mână iese în față și vorbește timp de trei minute. E emoționat și gesticulează. Când își termină prezentarea, facilitatoarea atelierului pe educație îi îndeamnă pe ceilalți copii să îl aplaude. Singuri sau în echipe de câte două persoane, copiii ies în față și vorbesc. Uneori, facilitatoarea dă din cap aprobator, semn că știe despre ce vorbesc. Ca într-o democrație bine pusă la punct, copiii își dau feedback între ei printr-un tabel. Unii se ajută de coperțile tari ale agendelor, iar alții scriu, la propriu, pe genunchi.
Forumul „a fost gândit în așa fel încât să fie pentru ei cât mai ușor să se deschidă, să vorbească, să povestească și să își spună nevoile. Pentru că e foarte important să știm cu ce se confruntă ei și cum putem să îi ajutăm”, explică Iris Băcescu, coordonator Counseling Hub Salvați Copiii.
Am fost audientă la conferință
De la acel atelier îmi amintesc doar gesturi și câteva interpretări pe care le-am făcut pe moment. Atelierul a fost ținut în limba ucraineană și nu am cerut traducător. Am vrut să văd cum e să fii audient.
În zecile de minute cât a durat atelierul, am înțeles 19 cuvinte, în total: „transport”, „psiholog”, „inspectorat”, „poliție”, „bullying”, „excursie”, „problemă”, „post-it”, „informație”, „proiector”, „români” și numele orașelor din care provin copiii. Dar nu este cert.
Mi-aș fi dorit să îi înțeleg, nu doar să îi ascult. Pot doar să îmi imaginez că ceva similar experimentează și copiii ucraineni cu statut de audient în școlile românești, statut care le oferă copiilor dreptul de a participa la orele predate în limba română, dar fără să fie evaluați.
Legislația spune că toți copiii care sunt înscriși în învățământul românesc, dacă nu cunosc limba, un an pot participa la ore alături de toți ceilalți copii, ca să se adapteze cu sistemul, dar nu primesc note.
Să auzi nu e suficient pentru a învăța o limbă străină
La doi ani de la izbucnirea războiului, refugiații au nevoie de integrare, explică coordonatoarea de centru. „Cei care sunt în România au început să se integreze. Că o fac pentru un an, cinci sau pentru o viață, nevoia este ca toți factorii implicați în acest proces să fie conștienți de faptul că mergem pe integrarea lor”, spune Iris Băcescu.
Când vrei să faci integrare, însă, trebuie să asiguri cursuri de limbă română. „Sistemul educațional românesc nu e pregătit pentru a-i integra. Nu este simplu să introduci un copil care nu cunoaște limba într-o clasă doar ca audient. Ok, aude. Noi asta înțelegem, el stă și aude, dar nu este suficient pentru a învăța o limbă străină”, spune coordonatoarea.
Asta crede și Mariia Makovets, facilitator la atelier. Ea spune că nevoia principală a copiilor este legată de limbă. „Ei suferă. Au nevoie de mai mult sprijin de la profesori, părinți și guvern. Au nevoie de mai multă integrare în societatea și cultura românească”, spune ea.
Povestea Mariiei de integrare a început în decembrie 2022, atunci când a venit în România pentru prima dată. La început a lucrat pentru altă organizație ca educatoare și apoi a venit la Salvați Copiii ca traducător. Acum este profesoară de limba engleză.
„Comunic mult cu ei, așa că atunci când am fost întrebați cine vrea să se implice, am fost printre primii oameni care chiar și-au dorit. Sunt interesată de viitorul copiilor ucraineni în România”, spune Mariia.
Despre copii, facilitatoarea spune că sunt activi și interesați să învețe. Legat de bariera lingvistică, în urma forumului, ei au cerut autorităților organizarea de către Inspectoratele Școlare Județene a unor cursuri de limba română, inclusiv online, care să fie adaptate curriculumului școlar, susținute de un profesor vorbitor de limba ucraineană și română și crearea de către Ministerul Educației a unei platforme/aplicații online cu materiale educaționale în limba română și ucraineană.
De asemenea, copiii au nevoie și de clarificarea statutului de audient, a modului de asigurare a participării copiilor audienți la actul educațional, formarea cadrelor didactice și monitorizarea procesului de integrare școlară.
„Dacă înveți română ai mulți prieteni”
Sofia Ion are 14 ani și a fost audient într-o școală din România, acolo unde a și învățat limba română. „Trebuia să învăț română ca să comunic cu copiii la școală și cu oamenii afară. M-au ajutat copiii și profesorii la școală. Când am făcut greșeli în română, mi-au zis”, povestește Sofia.
În primele luni în România, atunci când nu știa deloc limba, Sofia povestește că i-a fost greu. „Nu știi limba, nu ai prieteni, ai plecat de acasă, nu știi ce faci. Dar dacă înveți română ai mulți prieteni, e mai bine”.
Acum, Sofia merge la un afterschool din Năvodari. Aici se joacă, învață română și engleză și are și psiholog, după cum povestește. Cu toate acestea, adolescenta de origine ucraineană spune că în școli este nevoie de profesori care știu și ucraineană și română.
14 propuneri pentru acces la educație
Prima propunere a copiilor ucraineni este legată de crearea de centre de consiliere la nivelul județelor unde refugiații pot primi informații, asistență și resurse educaționale, inclusiv în colaborare cu organizațiile neguvernamentale și internaționale care pot oferi sprijin.
Din lista celor 14 propuneri ale copiilor pentru autorități legate de accesul la educație, două dintre ele fac referire la cadrele didactice. Ei cer pregătirea cadrelor didactice pentru lucrul cu copiii refugiați și îmbunătățirea actului de predare.
De asemenea, copiii au propus și asigurarea prezenței unui cadru didactic de sprijin în clasele cu elevi ucraineni și/sau a unui coleg de sprijin/mediator cultural, care să ofere ajutor la înțelegerea temelor.
Pe listă s-au mai aflat și oferirea de rechizite și manuale, organizarea la nivelul unităților de învățământ de activități recreative și extra-școlare, măsuri reale anti-bullying, dotarea cu mobilier corespunzător și crearea unui mediu confortabil și prietenos, acces gratuit la cantine școlare, dotarea cabinetelor medicale în toate unitățile de învățământ, asigurarea transportului, încurajarea universităților de a organiza activități de consiliere și evaluare și locuri finanțate de bugetul de stat pentru persoanele strămutate din Ucraina care doresc să urmeze o universitate în România.
Patru propuneri pentru starea de bine
În ceea ce privește starea de bine, în urma forumului s-a ajuns la patru propuneri pentru autorități. Copiii ucraineni au cerut suplimentarea consilierilor și psihologilor școlari, derularea de campanii de sensibilizare de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, monitorizarea stării familiilor, îmbunătățirea accesului la servicii medicale și asigurarea de activități sportive, artistice și recreative.
Toate aceste măsuri sunt de ani de zile dezbătute în general în comunitatea școlară ca nevoi pentru toți copiii.
„Ei nu așteaptă sfaturi de la noi. Ei sunt dornici să fie ascultați, să se integreze, să le oferi și activități prin care ei se destind”, povestește Iris Băcescu despre nevoile copiilor.
În ceea ce privește accesul la servicii de sprijin socio-emoțional și de sănătate mintală, o anchetă Salvați Copiii a scos la iveală faptul că 43% dintre copii au accesat serviciile puse la dispoziție de către organizații neguvernamentale, 13% prin instituții ale statului, 12% prin cabinete individuale de psihologie și 27% dintre copii au accesat serviciile puse la dispoziție de către școală.
Mai mult de jumătate dintre respondenți nu aveau informații despre existența unor grupuri de suport pentru adolescenți și peste 80% dintre aceștia nu aveau informații despre accesarea serviciilor de psihiatrie.
Dintre respondenți, 23% au apelat la servicii de psihoterapie sau consiliere individuală și 20% au participat la ședințe cu consilierul școlar, conform acelorași date.
Cum au primit autoritățile propunerile copiilor
După alegerea reprezentanților din forum și formularea propunerilor finale, copiii au mers la o întâlnire cu autoritățile: Ligia Deca, Ministrul Educației, dar și reprezentanți ai ambasadelor în România, ai UNHCR, UNICEF, CMBRAE, IOM și IGI. Pentru ei, 16 copii ucraineni au prezentat propunerile lor legate de educație și de starea de bine.
Autoritățile „i-au ascultat cu mare atenție, le-au pus chiar și întrebări suplimentare pentru a se asigura că înțeleg concret ce își doresc, au încercat să găsească și soluții imediate pentru lucruri punctuale”, după cum povestește Alexandra Dragomir, Communication Officer Salvați Copiii România.
Spre exemplu, atunci când copiii au spus că își doresc să primească și ei informații despre ce oportunități au, astfel încât să nu fie doar părinții cei care decid la ce activități merg și cum se pot implica în comunitate, au agreat pe loc cu autoritățile care vor fi platformele de comunicare cu ei, cum să fie structurată informația astfel încât să fie accesibilă și au fost invitați să ajute cu feedback pe termen lung pentru realizarea materialelor care li se adresează.
Cu toate acestea, până la acest moment, Salvați Copiii nu a primit vești referitoare la schimbări punctuale în urma propunerilor.
Până în prezent, Salvați Copiii România a oferit sprijin pentru 363.599 de persoane, dintre care 183.136 de copii ucraineni și 180.463 de adulți. A oferit atât servicii necesare în cazul unor situații de urgență, dar și de integrare ale acestora, asta însemnând suport material și financiar, traducere și consiliere informațională, suport psiho-social, îndrumare și consiliere pentru accesarea drepturilor și serviciilor disponibile, cum ar fi accesarea sistemului de învățământ, a serviciilor medicale, a locurilor de muncă și, de asemenea, accesarea serviciilor de consiliere emoțională.
Foto: Salvați Copiii România.
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
