
Raluca este absolventă de Jurnalism la FJSC și masterandă la Jurnalism Tematic. La Școala9 îmbină storytelling-ul cu analiza riguroasă, aducând în prim-plan, printre altele, povești despre inteligență artificială, refugiați și sistemul educațional din zone defavorizate. Este și copywriter pentru un post de radio național și pasionată de călătorii, mereu în căutare de noi perspective.

Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
În 9 septembrie 2024, un ministru, un prefect, un candidat la un post de deputat și un primar ajungeau în cătunul Tufanu cu Icoana. Era cel mai mare an electoral din istorie. Un an mai târziu, în prima zi de școală…