Cum să faci literație la chimie sau istorie: jocuri de remi, povestiri compuse de elevi și dezbateri
Pentru a-i învăța pe copii să înțeleagă materia, dar și să folosească informația pe care o citesc, literația ar trebui să facă parte din fiecare oră de curs de la școală, cred profesorii și specialiștii în literație de la Teach for Romania. Am adunat de la profesori de chimie, istorie, engleză și română, în cadrul unui webinar de literație, câteva jocuri și niște tips&tricks pentru cadrele didactice și părinți pentru a-i ajuta pe elevi să-și dezvolte gândirea critică.
23.10.2024
de Cristina Radu
Articolul face parte din seria REZOLVAT pe tema literației. REZOLVAT este primul proiect de jurnalism de soluții în educație, iar a doua temă abordată, după cea a abandonului școlar, este dezvoltarea literației.
„Literația este o competență de bază. Pe baza ei se construiesc toate celelalte competențe. Noi ne-am dat seama de asta cu ceva ani în urmă, când am plecat de la realitatea de la firul ierbii. În fiecare clasă în care predau profesorii și învățătorii Teach for Romania erau câțiva copii care nu știau să scrie și să citească sau nu aveau competențe pe nivelul clasei”, a spus Bianca Hurjui, coordonarea proiectelor de literație la Teach for Romania, în cadrul unui webinar pe această temă care a avut loc la finalul lunii septembrie, alături de dascăli, bibliotecari și părinți.
De acolo, Teach for Romania a construit programe remediale pentru copiii care au nevoie de o abordare diferențiată în învățare. Formează profesori și învățători care să gestioneze și să crească competențele de literație ale copiilor atât în sala de clasă, cât și prin activități remediale, în afara orelor de curs. În 2021, au deschis și grupele de educatori pentru că bazele se pun în grădiniță.
„Câteodată, avem tendința să spunem că copilul știe să scrie și să citească și e în regulă, ne oprim acolo. Dar literația înseamnă mai mult de atât. Literația este responsabilitatea fiecărui profesor, este și în sala de curs, și în afara ei”, a mai spus Hurjui.
La chimie, remi și cărți de joc
Greta Predoi, profesoară de chimie și directoarea Școlii Gimnaziale din comuna Butea, județul Iași, a intrat în programul Teach for Romania pentru că și-a dorit să schimbe și să îmbunătățească practicile de predare și evaluare din școala sa. Voia mai multă colaborare, mai multe interactivitate. Mai multă „accesibilitate a cărții”. S-a întrebat deseori ce să facă să fie mai eficientă în procesul de învățare a copiilor. Și a găsit răspuns: literația la clasă.
„Eu sunt convinsă că toate cadrele didactice pot ajuta elevii să citească și să înțeleagă un text și apoi să aplice informațiile dobândite în viața lor de zi cu zi. Elevii pot citi bine exercițiile, pot memora, dar când vine vorba să interpreteze ce au învățat, nu se mai descurcă la fel de bine. Cred că aici intervine rolul magic al profesorului”, a spus Greta Predoi, în cadrul webinarului.
A învățat apoi câteva tehnici pe care le aplică frecvent la clasă. De pildă, predă cuvintele și conceptele noi prin context și le folosește în propoziții ca elevii să le rețină și să le înțeleagă mai ușor. Le repetă regulat ca să le rămână bine întipărite în minte și cu fiecare clasă are o „bancă de cuvinte” pe care o actualizează la fiecare capitol.
Copiii sunt însă cei mai entuziasmați când chimia se transformă în jocuri de remi și de cărți. Elevii de clasa a VIII-a creează formule și reacții chimice etalând pe masă piese de remi pe care profesoara a desenat elementele din tabelul lui Mendeleev.
„Vor să etaleze cât mai multe piese și să obțină un punctaj cât mai mare pentru că punctajul este apoi cuantificat în notă”, a explicat profesoara.
Mai folosește la ore și cărți de joc, pe care elevii le asociază între ele după mărimile fizice și unitățile de măsură într-o competiție de „Popa prostu’”.
Elevii au trecut de la „de ce să învăț, doamna?” la „astăzi ce jocuri avem?”.
Pentru Greta Predoi, este important ca toate temele pe care le cere la oră elevilor să aibă legătură cu viața lor de zi cu zi.
Cea mai importantă întrebare de la istorie
Asta încearcă să facă și Alexandru Cîță, profesor de istorie la Școala Gimnazială din Frumușani, județul Călărași. El consideră istoria „liantul, punctul de pornire pentru celelalte materii”. La clasă, lucrează cu elevii pe texte, iar după ce îi familiarizează cu termenii și conceptele noi, insistă pe întrebarea „de ce?”.
„Încerc să ajung la o înțelegere globală a textului și punerea informațiilor în context și în viața lor de zi cu zi. Pistonez înțelegerea, în ce măsură au înțeles și dacă au înțeles”, explică dascălul. Pune mult accent pe coroborarea a ceea ce învață la oră cu viața lor cotidiană pentru că încearcă să combată ideea că istoria este doar despre trecut. Când discută cu elevii, pornește de la ideile principale dintr-un text către cele secundare, ca să le fie clar care sunt cele mai importante informații.
Dintr-a VII-a, orele de istorie din clasele lui Alexandru Cîță se transformă în sesiuni de debate, cu echipe care argumentează idei în contradictoriu și chiar un juriu. Într-un an, la clasa a VIII-a, elevii au avut de făcut mici cercetări pornind de la interviuri cu bunicii și părinții lor despre ultima perioadă a comunismului în România.
Profesorul vede literația la istorie ca mijlocul pentru dezvoltarea gândirii critice, începutul competenței de a învăța să-nveți. „Istoria și literația la istorie pot da sens unei materii”, spune Cîță.
Elevii compun povești la orele de română
Legătura Alinei Achim cu literația a început în urmă cu doi ani, când a intrat în programul Teach for Romania. Este profesoară de limba română și limba engleză la Școala Gimnazială din comuna Suceagu, județul Cluj. A identificat elevii cu întârzieri mari după niște teste de literație pe care aceștia le-au dat anul școlar trecut. Copiii aveau decalaje de până la șase clase - adică un elev de clasa a VI-a, de exemplu, era la nivel de înțelegere a unui text de clasa I.
Împreună cu o colegă de-ale sale de catedră, a ales cinci dintre ei pentru a începe un program de recuperare. „Nevoia ar fi fost mai mare, dar în urma discuțiilor cu mentorii noștri pe literație am agreat să alegem elevii care sunt interesați să recupereze întârzierile și pe care familiile îi susțin. Recuperarea nu este ușoară, noi am făcut o oră și uneori două pe săptămână, după orele de curs. Și e nevoie de continuitate, nu poți face o săptămână, apoi trei pauză”, a povestit Alina Achim la webinarul Teach for Romania.
Metoda preferată de dezvoltare a literației pe care o folosește cel mai des în clasă este ABEL. Ajutați de profesoară, elevii compun împreună un text simplu, de 5-7 rânduri, în propoziții scurte. Dascălul scrie propoziții pe o coală albă, pe un flip chart, suficient de mare și aerisit, apoi citește prima propoziție și le cere copiilor să repete. La fiecare propoziție nouă, se recitesc și cele dinainte.
Apoi, copiii deconstruiesc textul: pe un alt flip chart, unul dintre elevi scrie același text. Se decupează textul pe propoziții și se împart copiilor, care îl reconstituie după primul model. Repetă așa pe cuvinte, apoi, mai departe, pe silabe, ori pe litere.
Metoda ABEL este atât de eficientă, spune Achim, încât la finalul anului, când au repetat evaluările, acestea au arătat că elevii au recuperat între o clasă și trei clase.
Alina Achim a pus și bazele unei școli de vară pe tema literației, unde i-a dus pe elevii cu care a făcut recuperare la ore. Au avut invitați scriitori și ilustratori, activități de scriere și citire cu voce tare, precum și mici ateliere de rescriere a textului. Copiii au creat singuri povești, plus ilustrații pentru ea, și le-au strâns pe toate într-o carte pe care au și publicat-o: „Două suflete stângace”.
Profesoarei de limba engleză Ioana Tănase, de la Școala Gimnazială din Podenii noi, județul Prahova, îi place să-i provoace pe elevi să „prezică” despre ce va fi lecția. Le aduce o imagine la începutul orei și îi lasă să-și dea singuri cu părerea.
Mai face cu ei quiz-uri și repovestire pe imagini, pornind de la exerciții de listening.
„Cred că engleza e foarte ofertantă pentru literație, pentru că aduce texte din orice”, spune Ioana Tănase.
