REZOLVAT. Legătura dintre literație și dezvoltarea unei societăți

În cadrul proiectului REZOLVAT, primul proiect de jurnalism de soluții în educație, Școala9 continuă seria de podcasturi și articole de data aceasta pe tema literației. Aceasta este una din componentele alfabetizării funcționale, alături de alfabetizarea științifică și  matematică.

Vom alcătui un kit de soluții pentru creșterea nivelului de literație, vom face o poză de moment a literației din școlile românești și vom veni cu soluții de la experți, profesori, decidenți.

În prima serie REZOLVAT, tema abordată a fost abandonul școlar. Toate materialele din această serie le găsiți aici.

Cum stăm la literație

De ce această temă? Literația este una dintre componentele alfabetizării funcționale, Testările PISA care le măsoară periodic pe toate la elevii de 15 ani, plasează țara noastră pe la jumătatea clasamentului celor 81 de țări care participă la evaluare.

Și analizele realizate la nivel național confirmă rezultatele. Doar 11% dintre elevii români înțeleg un text pe care îl citesc, sunt capabili să extragă o informație din el și chiar să-l evalueze, arată Raportul privind nivelul de literație al elevilor din România, realizat de platforma de testare standardizată Brio și Asociația pentru Valori în Educație.

Să explicăm rezultatele altfel: dacă România ar fi o școală cu 100 de elevi, atunci 42 dintre ei nu ar înțelege ce citesc dintr-un text, 47 ar putea doar să identifice o informație dată din text, relația dintre personaje și o idee principală. Doar 11 elevi din acea școală ar putea să facă o evaluare și să reflecteze asupra sa, nu doar să înțeleagă textul, potrivit raportului prezentat.

Cum este definită literația

Alfabetizarea funcțională are un rol crucial în viața unei persoane, „ajutând la dezvoltarea capacităților de reflecție și exprimare, de gândire critică și empatie, asigurând integrarea și participarea în societate la componentele vieții”, potrivit raportului.

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române nu este inclus cuvântul „literație” și de aici apar o serie de confuzii. Au explicat mai multe despre cât de complexă este această competență, într-un articol pentru Școala9, Maria Kovacs, de la Fundația Noi Orizonturi și Alina Răducanu, de la Teach for Romania:

„Conform definiției oferite de Asociația Internațională de Literație, literația (calchiere din englezescul «literacy») este abilitatea de a identifica, înţelege, interpreta, crea și comunica, folosind materiale scrise, audio și digitale în toate disciplinele și în orice context.

Deși cei care suntem cititori competenți n-am crede că e așa, literația este o competență complexă care stă la baza tuturor celorlalte competențe-cheie. 

Definiția oferită de Consiliul Uniunii Europene pentru «literacy», tradus oficial ca «alfabetizare», sună - în esență - foarte asemănător cu definiția de mai sus (și foarte diferit de definiția dată pentru «alfabetizare» în Dicționarul explicativ al limbii române): «Alfabetizarea este capacitatea de a identifica, înțelege, exprima, crea și interpreta concepte, sentimente, fapte și opinii, atât verbal, cât și în scris, folosind materiale vizuale, auditive/audio și digitale în diferite discipline și în diferite contexte. Ea implică capacitatea de a comunica și de a stabili conexiuni cu alte persoane, în mod eficient, adecvat și creativ.»” 

ZOOM OUT: literația la nivel mondial

Competențele dobândite prin literație au un rol esențial în viața fiecărui individ și un impact profund asupra dezvoltării comunităților și societății în ansamblu. „Aceasta sporește puterea indivizilor, îmbunătățește mijloacele de trai, permite o mai mare participare în societate și pe piața muncii, aduce beneficii sănătății și nutriției copiilor și familiilor și reduce sărăcia”, scrie Global Alliance for Literacy, o strategie a UNESCO adoptată în aprilie 2020, care funcționează ca un cadru orientativ.

Potrivit datelor, se estimează că 765 de milioane de tineri și adulți din întreaga lume (aproape 10% din populația globală) nu au încă abilități de bază de citire, scriere și calcul, iar două treimi dintre aceștia sunt femei. Aproape jumătate din această populație se află în Asia de Sud, în timp ce 27% trăiesc în Africa Subsahariană. 10% sunt în Asia de Est și de Sud-Est, 9% în Africa de Nord, și câte 4% în America Latină, Caraibe și Asia de Vest.

În Europa, unul din cinci adulți, însumând aproximativ 55 de milioane, întâmpină dificultăți când vine vorba de competențele prin care definim literația, arată Literacy in Europe: Facts and figures. În Europa, în medie, 20% din populația adultă are un nivel scăzut de alfabetizare și de competențe numerice.

Situația este similară și în cazul copiilor. Una din cinci persoane, adică aproximativ 13 milioane de copii în vârstă de 15 ani au competențe reduse când vine vorba de literație.

Vârsta, educația și angajarea, impact direct asupra nivelului de literație în Europa

Nivelul de literație crește sau scade în funcție de vârstă, educație și angajare, potrivit Literacy in Europe: Facts and figures.

În contextul în care 225 este scorul prag pentru alfabetizarea funcțională, europenii cu vârste cuprinse între 26 și 35 de ani au cel mai mare nivel de alfabetizare, fiind urmați de cei cu vârstele cuprinse între 16 și 25 de ani.
 

Educația are, de asemenea, un impact important. Persoanele care au obținut o diplomă în învățământul superior vor fi, automat, persoane cu un scor mai mare de literație.

„Europenii șomeri au un nivel de alfabetizare mult mai scăzut decât cei care lucrează cu normă întreagă”, mai arată studiul, nefiind clar modul în care sunt corelate literația cu ocuparea forței de muncă.

ZOOM IN: literația în România

Testele PISA, Evaluarea Națională și examenul de Bacalaureat sunt momentele în care sistemul educațional românesc generează date cu mai multă bază științifică, comparativ cu sistemul de notare actual al elevilor care nu au la bază standarde. La fel și datele de la PISA (Programme for International Student Assessment), un studiu comparativ internațional care măsoară dezvoltarea competențelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflați la finalul învățământului obligatoriu, în trei domenii principale: citire/lectură, matematică și științe.

„Astfel, rezultatele României la testarea PISA, deși în creștere din 2006 când s-a înregistrat scorul 397 până în prezent, se încadrează în continuare sub media de 500, cel mai mare scor obținut (438) fiind în anul 2012”, conform raportului BRIO. În 2018, România a obținut un scor de 428.

„Pentru a putea stabili un diagnostic corect al literației la nivel național și pentru a minimiza gradul de analfabetism funcțional”, BRIO și AVE au lansat în ianuarie 2021 testul de literație, un test care măsoară competențele de literație pentru elevii claselor I-VIII. 

Rezultatele sunt prezentate sub forma Indicelui de literație, un scor care poate varia între 0 (foarte slab) și 100 (foarte competent). Scorul total reflectă nivelul general al competenței de literație, capacitatea generală a elevului de a procesa textul citit în cursul testării.

Nivelul nefuncțional reprezintă scorurile cuprinse între 0 - 20, nivelul minim funcțional reprezintă scorurile cuprinse între 21 – 50, iar nivelul funcțional reprezintă scorurile cuprinse între 51 – 100. Pentru rezolvarea problemelor incluse în test, elevii au alocate între 60 și 90 de minute, numărul de itemi fiind și el diferit în funcție de clasă.

Raportul realizat pe aproape 32.000 de elevi români de generală arată că scorul mediu total al eșantionului este de 26.9 puncte - o medie care ne încadrează la un nivel minim funcțional și plasează în medie elevii din România la doar aproximativ șapte puncte peste nivelul nefuncțional al literației.

„Ai o pătură în societate care poate fi descrisă și pe bază de statut socio-economic, dar și pe baza unor comportamente și relații cu lectura și cu cartea. Deci, avem o pătură care e relativ constantă în toată România care nu se apropie de carte. (...) Există o anumită pătură de oameni care nu prea au contact cu școala, cu cartea și asta nu variază atât de mult de la o regiune la alta, e România aia eternă, peste tot”, a explicat într-un interviu pentru Școala9 Dragoș Iliescu, specialist în măsurare psihologică și profesor la Facultatea de Psihologie și Științele Educației.

Cum putem acționa

E nevoie de intervenții pe patru niveluri, potrivit Literacy in Europe: Facts and figures:

„În întreaga societate: Crearea de parteneriate pentru dezvoltarea alfabetizării între educație și actorii societății, cum ar fi municipalitățile, întreprinderi, sindicate și ONG-uri”:
„La nivelul întregului guvern: Ministerele Educației ar trebui să dezvolte o abordare comună a alfabetizării, implicând activ alte ministere, cum ar fi Cultura, Sănătatea, ocuparea forței de muncă și Finanțe. Aceeași abordare politică comună este necesară la nivelul UE”;
„Pe grupe de vârstă: Politicile de alfabetizare ar trebui să existe pe toată durata vieții, de la copilărie până la vârsta adultă”;
„De-a lungul ciclurilor electorale: Dezvoltarea alfabetizării și politica se mișcă la viteze diferite. Angajamentul politic pentru a menține problema vie în societate este esențial pentru a menține impulsul pentru inițiativele de pe teren”. 

Citiți în REZOLVAT by Școala9, în zilele următoare, despre soluțiile pentru creșterea nivelului literației în România.