REZOLVAT este primul proiect de jurnalism de soluții pe educație, iar primele episoade abordează tema abandonului școlar, căci România e la acest capitol în fruntea Uniunii Europene. Noi am mers către oamenii care au soluțiile. Copiii abandonează și atunci când nu înțeleg materia și rămân în urmă. Despre asta vorbim în acest articol, cu aplicare pe o materie extrem de importantă - matematica.
Orice elev poate învăța matematică. Și orice profesor poate învăța să predea matematică. Atât Mark Saul, cât și Daniela Vasile cred cu tărie asta. Totul începe de aici: elevul să știe că poate, profesorul să știe că poate.
Un start potrivit și pentru programul DataMathLab inițiat de Aspire Teachers acum trei ani. Au creat practic un program de training și mentorat pentru profesorii de matematică români, punându-i față în față cu alte modele de predare și care împreună să creeze expertiza adaptată nevoilor școlii românești.
- Patru din zece elevi români nu știu să rezolve probleme din viața reală folosindu-se de cunoștințele de la școală, arată testările PISA. Deci nevoia e imensă.
Mark Saul le-a vorbit pe 1 iulie profesorilor de mate la Brașov, la finalul unui an de învățare pentru o grupă-pilot de profesori care au început să schimbe modul în care predau matematica. Are 75 de ani, din care 35 la catedră, dar mult mai mulți puși în slujba matematicii. „Singura dată când am pierdut autobuzul a fost când rezolvam probleme”, glumește profesorul despre pasiunea vieții lui.
Respectul pentru profesori sau „cum cad profesorii din Rai?”
A călătorit în toată lumea și a văzut cum oamenii se raportează diferit la profesori. De pildă, în Asia, există un respect imens pentru această profesie.
„În Taiwan, am văzut elevi făcând o plecăciune în masă în fața profesorului la începutul lecției și la fel la final, mulțumindu-i. Clasele cu 50 sau 60 de elevi nu sunt neobișnuite la liceu. Managementul clasei nu e o problemă acolo. Elevul respectă și are încredere automat în profesor și în general li se răspunde la fel”, a povestit profesorul într-un articol pe platforma Math Voices.
Un an mai târziu de la publicarea articolului, la kilometrul zero al Bucureștiului, îl întreb cum poate un profesor să ajungă să fie respectat.
- Cum cad profesorii din Rai?, zâmbește cu subînțeles. Noi în SUA avem un deficit de profesori. Și oameni din Filipine, din India vin în America pentru că pot obține locuri de muncă ca profesori, doar că nu sunt echipați. În acele țări din care vin, automat ești respectat pentru că ești profesor, dar în SUA, ești lipsit de apărare în fața elevilor, fiindcă trebuie să le câștigi respectul.
- Este o lipsă de încredere în general în societate, nu numai față profesori. Toată lumea știe totul și părinții vin cu atitudinea asta. Ei vor ce e mai bun pentru copiii lor, dar uneori vin frustrați de muncă, de trafic și mesajul pe care îl transmit nu este întotdeauna pozitiv față de profesor, spune și Daniela Vasile, care a predat în Croația, Polonia, Rusia și Hong Kong vreo 20 de ani înainte să revină în țară.
- Dacă îmi permiteți să vorbesc și despre elefantul din încăpere și anume că formarea profesorilor este proastă și calitatea predării este proastă, de aceea am intervenit prin proiectul nostru, tocmai pentru a găsi soluții să scăpăm de această problemă, intervine și Măriuca Morariu.
E genul de discuție necesară când vine vorba de cum se predă la noi. Ligia Deca, ministra Educației, spune că reforma curriculară e în curs și că elevii care intră la liceu peste doi ani, în anul școlar 2025-2026, vor învăța după planuri-cadru noi (planurile-cadru sunt documentele care stabilesc care sunt disciplinele obligatorii și câte ore au în orar elevii săptămânal.
„Feedback-ul pe care noi îl avem este că elevii se simt mult prea încărcați, că e prea mult.
mult. Și trebuie să vedem dacă vine din programă, vine din manuale și modul în care ele reflectă programa, vine din metodele cadrelor didactice care încă încearcă să transmită tot ce transmiteau înainte. Vedem multe țări care s-au mișcat către o consolidare a competențelor de bază în detrimentul unei cantități foarte mari de informație. Și poate că acesta este un drum de urmat și pentru noi”, a explicat Deca pentru Școala9.
- 40% dintre elevii care au absentat de la școală înainte de testările PISA spun că au făcut-o pentru că se plictisesc. Asociații de elevi cer o schimbare de ani de zile. Până atunci, se poate schimba ceva în sala de clasă? Poate face profesorul ceva azi?
„Problema plictiselii este ceea ce sociologii numesc problema alienării. Dacă ești plictisit, dacă nu ești atent, nu participi, ești abandonat. Și asta înseamnă că mediul nu te alimentează cum trebuie. Nu trebuie să fie doar distracție și jocuri la școală, ar putea fi bucuria luptei, s-ar putea să fie despre relația cu profesorul pe care vrei să o ai”, explică Saul. „Dar această problemă a plictiselii, deci a alienării este una foarte dificilă și profundă, fiindcă este ceea ce duce la dependența de droguri, este ceea ce duce la criminalitate, fiindcă nu te simți parte a comunității. Este un lucru mai amplu decât educația, dar se manifestă în educație”, arată el și implicațiile mai profunde.
„Când un adolescent întreabă «de ce trebuie să învăț?», îți spune de fapt: «convinge-mă să învăț!»
Apoi, o treime dintre elevii români spun că nu văd mersul la școală ca pe ceva util. De aici și obsesiva întrebare: „dar cu ce mă ajută asta?” sau „de ce trebuie să învăț formula asta?” Întrebare de care și Mark Saul a avut parte.
„Când un adolescent întreabă «de ce trebuie să învăț?», nu pune o întrebare, spune că nu vrea să învețe, îți spune: «convinge-mă că trebuie să învăț!». Și imediat ce spune asta, ne dăm seama că «the jig is up» («am fost dat de gol!»). De fapt, când pun întrebarea asta la modul provocator, ei de fapt declamă, nu pun o întrebare”, spune proful.
Și el a fost „dat de gol” de câteva ori, când era la începutul carierei: „Cu cât am deveni un profesor mai bun, cu atât m-au întrebat asta tot mai rar. Am devenit mai bun și am reușit să-i fac să se concentreze pe sarcină și au avut bucuria de a învăța. Apoi au căpătat încredere în mine și n-au mai trebuit să mă întrebe pentru că, în mod inconștient, știau că vor să facă asta”, explică profesorul.
Saul înțelege azi că și elevii și profesorii au nevoie de cineva care să le spună că pot. Chiar recent a descoperit pe Facebook un fost elev de-ai săi de acum 30 de ani. „Îmi amintesc foarte clar că acel copil a venit la mine - era foarte atletic și în ultimii 10% din clasă, la coadă, era în clasa a 10-a și rămăsese în urmă cu un an și jumătate. Mi-a spus atunci: «Eu nu sunt chiar atât de inteligent». Iar eu am spus: «Ba da, ești, doar că nimeni nu ți-a cerut să fii deștept»”. Azi bărbatul este un avocat de succes. Mark Saul e încântat de devenirea sa.
Daniela Vasile îl completează: „Este o întreagă teorie despre mentalitatea de creștere, astfel încât atunci când îi spui unui copil «toată lumea poate face matematică, tu poți face matematică», trebuie, de asemenea, să îi oferi sprijinul și șansa de a face acest lucru, pentru că altfel poate fi și mai rău, să ajungă să creadă că toată lumea poate face asta, cu excepția lui.”
„Există profesori înnăscuți, dar există și oameni care pot fi formați ca profesori”
Dar ca un elev să învețe, e esențială relația pe care o are cu profesorul. „Dacă dorești să schimbi modul în care copiii învață, trebuie să le arăți că îți pasă de ei. Nu este suficient să-i bați la cap și să le spui «gândește». Să predai matematică este o artă mai mult decât o știință, cred eu. Dar este una de care mulți oameni sunt capabili. Există profesori înnăscuți, dar există și oameni care pot fi formați ca profesori. Fiindcă toată lumea are capacitatea de a avea grijă de o altă ființă umană”, este mesajul lui pentru profesorii români.
Și tot pentru profesorii care cred că unii copii pur și simplu nu pot: „Nu există creier de matematică și un creier care nu este de matematică, nu există așa ceva. Pentru că, în esență, matematica este logică”, spune Saul.
Elevii trebuie însă stimulați, e de părere Daniela Vasile. Nu trebuie doar să primească informație de-a gata: „Din păcate, noi nu declanșăm foarte mult gândirea elevului. Tipurile de lecții pe care le întâlnim în general sunt ceea ce eu numesc cele trei X-uri: explicații, exemple, exerciții. Și ce este în neregulă cu asta? Păi, nimic nu e în neregulă, așa suntem învățați. Dar ce fac elevii este să se uite la explicațiile profesorului și să proceseze gândirea profesorului, adică nu gândesc singuri.”
Expertiză românească cu influențe din alte țări
Daniela Vasile crede de asemenea că toți profesorii merg la școală cu bune intenții, dar de multe ori nu știu cum să schimbe lucrurile: „Cum să ai tu timp, cu această curriculă, să explorezi matematica? Matematica este despre idei și despre modul în care ideile se conectează între ele. Când elevii văd acest lucru, pot garanta că este o provocare intelectuală și se vor implica sau cel puțin mai mult decât acum. Dar profesorii simt că nu au timp să facă asta, că nimeni nu i-a învățat sau nu le-a arătat cum.”
Așa că ce vor ei să facă este să creeze o masă critică de profesori care să se pună la masă și să creeze „modelul românesc”, un kit cu metode și o comunitate de cadre didactice care să se sprijine.
Profesorul american are o poveste haioasă despre cum i s-a recomandat în Singapore să mănânce mâncare italienească, după care se dau în vânt localnicii, dar era de fapt mâncare singaporeană cu influențe italienești, o adaptaseră. Așa și cu modelele educaționale, trebuie adaptate.
Așa că în ultimii trei ani au lucrat la acest proiect pe care îl oferă profesorilor care își doresc să devină mai buni. „Dacă tu, ca profesor, ești în centrul atenției și ai nevoie să fii la tablă și să vorbești, bineînțeles că nu poți atinge pe toată lumea. Dar dacă te concentrezi pe copii și îți organizezi clasa în așa fel încât ei să facă munca, le oferi, de exemplu, ceea ce se numește în matematică o sarcină deschisă, care începe lent, iar fiecare dintre ei merge pe sarcină cât de sus poate și apoi învață împreună, deja e diferit.”
„Dacă îi înveți doar pe elevii de la mijloc, atunci cei 10% de sus și cei de jos vor fi lăsați pe dinafară. Cei 10% din top se vor plictisi, vor învăța pe de rost și vor crede că sunt deștepți și nu vor fi stimulați. Cei 10% din partea de jos a clasamentului vor învăța ca să-ți facă pe plac, ar putea să pară că învață, dar nu e așa, nu le oferi ce au nevoie. La un moment dat trebuie să le oferi materiale diferite cu care să lucreze”, crede și profesorul american.
Profesorii primesc feedback real
Ce au descoperit cu bucurie în primul an în care au organizat cursuri online cu profesori a fost că aceștia își doresc să fie evaluați și să primească un feedback real. „Nu este un feedback autoritar, nu e shaming”, spune Măriuca.
Și apoi se măsoară și rezultatele de la clasă. „Am văzut că a existat o diferență de un punct între elevii din grupul de control și cei din grupul experimental, care au pornit de la aceeași linie de bază. Deci, în mod clar, profesorul poate face o diferență”, mai spune ea.
E nevoie însă și de răbdare, spune Mark Saul: „Tranzițiile durează generații. Poate că pe piața economică durează 20 de ani o tranziție, dar nu și în educație.”
