În Danemarca se aduc flori pentru băncile elevilor
„Pentru noi a fost destul de stresant, fiind un început și pentru noi ca părinți de școlar într-o țară străină. Am depus un efort conștient să mă pun la curent cu toate regulile, evenimentele, obiceiurile și pentru a mă conecta cu ceilalți părinți și cadre didactice. Școala a fost foarte receptivă. Totul s-a comunicat pe mail, prin scrisori oficiale adresate tuturor părinților și mail-uri individuale pentru lucruri suplimentare”, povestește Cătălina Hansen care de 14 ani locuiește în Aarhus, al doilea oraș ca mărime din Danemarca.
Este foarte implicată în a-și păstra rădăcinile românești și a le transmite și celor mai mici membri ai familiei, de aceea a inițiat proiectul „Biblioteca prichindeilor din Danemarca”.
Anul școlar a început deja la jumătatea lui august și cumpărăturile specifice au însemnat „un ghiozdan de calitate, împreună cu un penar și o geantă pentru echipamentul sportiv”, totul cam 100 de euro. Restul rechizitelor vin din partea școlii.
Pentru acea primă „primă zi”, copiilor li s-a spus să vină cu floricele, dar nu pentru „doamna”: „Ni s-a cerut să aducem un mic buchet de flori, de preferat cules din grădină. Fiecare copil avea o mica vază pe masa lui, unde au pus florile, așa că în prima săptămână clasa a arătat foarte festiv cu 18 buchețele colorate împodobind mesele.”
„Întreaga școală ne-a urat bun venit”
Părinții l-au însoțit pe cel mic și au mers într-un mic tur al curții școlii „printr-un culoar uman de elevi cu steaguri fluturând”.
„Un moment emoționant prin care întreaga școală ne-a urat bun venit. Apoi am intrat în clasă împreună cu copiii, am stat puțin acolo împreună, apoi prima zi de școală s-a încheiat. Totul s-a întâmplat cu simplitate, fără mult fast, dar festiv, cu bun gust și voie bună”, a povestit Cătălina.
Dar vedetele zilei au fost clar copiii. Ca să fie confortabili cu acest moment important, încă din primăvară școala a organizat diverse evenimente unde părinți, copii, învățătorii și profesorii s-au cunoscut.
Sunt trei cadre didactice desemnate pentru o clasă de 18 copii de clasa zero, câte doi prezenți în același timp la clasă.
„Printre evenimentele organizate s-a numărat o cină împreună, unde cantina s-a ocupat de mâncare. La cină au participat părinții, copiii și frații lor. De asemenea au fost câteva vizite în clasă pentru a-i ajuta pe viitorii elevi să se obișnuiască cu împrejurimile și o ceremonie de înscriere, când copiii au dat mâna cu directorul școlii, au fost priviți în ochi de la egal la egal și li s-a spus individual și cu convingere: «Bine ai venit la școala noastră. Ce tare mă bucur că ești aici cu noi!»”
Chiar înainte să înceapă școala, grădinița a pregătit un raport despre copil, despre atuurile sale, dar și provocările pe care le are, au discutat în detaliu tot felul de aspecte. „Tot împreună cu grădinița am căzut de acord cu care dintre prietenii săi să meargă în aceeași clasă. Această recomandare bazată pe afinități a fost trimisă mai departe la școală, care a ținut cont de ea când s-au format clasele. Astfel, fiecare copil începe noua aventură cu cel puțin un prieten alături”, mai povestește Cătălina despre grija față de copii.
„Se acordă o importanță enormă acomodării blânde și sprijinirii emoționale a copiilor, acesta fiind focusul și în următoarea perioadă, clasa pregătitoare fiind mai ales o clasă care formează prietenii și relații sociale puternice și mai puțin o clasă care se axează pe performanțe academice deosebite”, completează ea.
În Suedia, prima zi e cu „joculețe de cunoaștere între profesori și elevi”
Mihaela are 41 de ani și este stabilită împreună cu familia sa în Suedia de aproximativ 6 ani. Are doi copii, un băiețel de școala generală și o fetiță de liceu.
Întoarcerea la școală în fiecare an nu o costă nimic pe Mihaela în țara cu cel mai echitabil sistem social din lume. „Noi, ca părinți, nu trebuie să cumpărăm caiete, rechizite etc., toate aceste lucruri sunt primite de la școală, inclusiv laptopul, elevii de aici primesc tot ce au nevoie. Desigur, ca părinte poți cumpăra extra caiete, creioane, doar dacă dorești. De asemenea, în Suedia nu există o uniformă anume, fiecare părinte își îmbracă copilul cu ce are”.
Școala din Suedia pune la dispoziție chiar și o masă caldă pentru elevi, părinții nu duc grija acestui aspect și procesul de back to school este unul foarte liniștit. Stresul pentru părinții școlarilor dispare, nu trebuie să alerge prin magazine, să cheltuie bani sau să pregătească copilul într-un mod anume. Sunt anunțați din timp de orice schimbare: „În ultima zi de școală elevii sunt anunțați pe ce dată o să înceapă noul an școlar. Cu o săptămână înainte de școală profesorii trimit pe Google Classroom toate informațiile de care părinții au nevoie. În cazul în care este prima zi de școală, iar copilul nu a mai fost niciodată la școala respectivă, părintele primește prin poștă o scrisoare cu informații sau prin mail dacă profesorii au mail-ul părintelui.”
Prima zi de școală este una cu o atmosferă prietenească, fără cadouri pentru profesori, iar părinții nu sunt nevoiți să însoțească copilul. „În prima zi de școală nu e obligatoriu să te duci cu copilul și nici nu prea vin părinții. Nu se aduc flori, nu se aduce nimic special la profesori. De fapt, nu se face mai nimic special cu toată școala, doar este elevul strigat la ce clasă este sau dacă știe deja merge direct în clasă, de asta nu prea vin părinții, nu au ce să facă. În clasă, se prezintă de obicei profesorul, se fac niște joculețe de cunoaștere între profesori și elevi, dar și între copii ca să se cunoască mai bine.”
În plus, elevii nu duc grija ghiozdanului în fiecare zi, nu au emoții pentru faptul că au uitat caietul sau penarul acasă, sunt scutiți de căratul necesarului pentru cursuri. Școlile din Suedia pun la dispoziție un dulap pentru fiecare elev în parte pentru a-și lăsa lucrurile acolo.
În Marea Britanie, părinții rămân la poartă
Sorina are 45 de ani, 4 copii și este stabilită în Anglia încă de la începutul pandemiei. Procesul back to school nu este unul costisitor sau cu stres și emoții. „În Anglia, părinții trebuie să plătească doar uniforma și ghiozdanul. În general, vara când venim în România, pun la dispoziție 70 de lire, aproximativ 400 de lei pentru fiecare copil să-și aleagă ceea ce dorește.”
În rest, unitățile de învățământ din Anglia oferă majoritatea lucrurilor necesare pentru școală elevilor. „Școala oferă rechizitele, cărți, caiete, penar, absolut tot ce ține de rechizite este pus la dispoziție de școală. Singurele lucruri pe care părintele trebuie să le pregătească sunt ghiozdanul și uniforma.”
Părinții țin legătura cu profesorii prin intermediul unei aplicații „prin care ni se comunică detaliile despre începerea noului an școlar, ora, ziua, toate ne sunt comunicate cu ajutorul acestei aplicații, dar avem și grupuri de WhatsApp pentru orice nelămuriri sau întrebări avem.”
La fel, nu sunt încurajați să vină cu cadouri de niciun fel în prima zi. „Nu cumpărăm flori, bomboane sau alte lucruri pentru profesori, în Anglia nu există acest obicei. La fiecare început de an școlar îmi însoțesc copiii până la poarta școlii și tot eu sunt cea care îi așteaptă după ce se termină festivitatea, însă nu intru cu ei în clasă, sunt preluați de către profesori.”
Belgia: „Copiii care au flori în mână sunt copii din familii mixte sau de străini”
Alina Onara are doi băieți de clasa întâi și a cincea la o școală catolică privată pentru care plătesc 600 de euro pe an, la care se mai adaugă și excursiile, până la suma de 1.000 de euro. Practic, copiii au nevoie doar de ghiozdan, că restul rechizitelor le primesc de la școală. „Tot, cărți, caiete, pixuri sau creioane. Doar la sport trebuie să poarte un tricou cu logoul școlii și pantaloni scurți de aceeași culoare pe care le plătește părintele. Dacă ai probleme financiare, școala se ocupă de acest lucru, uneori cu îmbrăcăminte la mâna a doua, lucruri rămase mici altor copii”, povestește Alina. Consiliul părinților din școală este foarte implicat pentru a rezolva tot felul de probleme și poate face parte din el oricine vrea.
„Copiii care au probleme financiare nu sunt lăsați în urmă. Nimeni nu începe școala fără ce îi trebuie. La mâna a doua sau nu, totul se rezolvă, se implică serviciile sociale sau comunitatea”, mai spune Alina.
În prima zi nu se obișnuiește să se aducă flori. „De obicei copiii care au flori în mână sunt copii din familii mixte sau din familii de străini. Nu se duc flori sau alte lucruri. Ne-a luat ceva până ne-am acomodat cu acest lucru. În prima zi, copiii au doar două mape, luate de noi, pachețelul, un fruct și apă”.
Fiindcă școala „încurajează foarte mult mișcarea, copiii merg la școală cu bicicleta, cu cască și vestă reflectorizantă care sunt obligatorii”.
Copiii au avut parte întotdeauna de tratament egal, spune Alina care locuiește de 13 ani în țara unde se ticluiesc legile europene. Se bucură că școala băieților ei e foarte atentă pe zona emoțională care „este la fel de importantă ca cea pedagogică”.
În Spania se dă o taxă pentru rechizitele pe tot anul
Kira Manolache s-a întors din acest an în România, la București, după doi ani în Spania. Are doi copii, o fetiță la grădiniță, Anastasia, și un băiat în clasa a patra, Darius, care este deja foarte cunoscut în online, un mic influencer. El povestea în postările sale despre cum e școala în Spania, despre cursurile pe care le făcea de YouTubing, prânzul zilnic la cantină și multele activități în aer liber.
Nu și-au făcut încă ghiozdanul pentru școala românească, dar au povestit ce însemna prima zi de școală în orășelul de la Mediterană unde au locuit.
„Era o taxă de 130 de euro. Tu nu cumpărai nimic pentru școală, absolut nimic, pentru că ei se ocupau de tot din această taxă care era pentru tot anul, pe care o puteai plăti și în rate”, povestește Kira.
Prima zi era una fără multă pompă, copiii mergeau însoțiți de părinți la școală și socializau. „Nu se practică să duci flori. Copiii se duc normal la școală, sunt destul de modestuți. Adică aici, la noi în România, se pune foarte accent pe haine noi, pe ghiozdane, pe flori, pe cadou. Acolo e diferit. Se punea accent cel mai mult pe integrarea copiilor, adică prezentarea copiilor noi, dacă existau. Era totul destul de simplu în prima zi de școală. Nu era mare stres.”
Părinții aveau o platformă online pe care primeau notificări cu noutățile atunci când erau. Acolo aflau meniul de la cantină, evenimentele care urmau, diverse proiecte.
1/2
