
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.

Greva din educație s-a terminat pentru moment. Adică a fost suspendată, nu a încetat. Este o distincție esențială. Pe parcursul grevei, au existat multe discuții cu privire la ce înseamnă de fapt o grevă, dacă protestatarii sunt plătiți, ce e legal și ce nu. Mai mult, ce se întâmplă când cei care protestează nu se mai înțeleg, cum a fost recent când o parte dintre profesori au continuat greva. Iată 10 întrebări și răspunsuri legate de grevă în România.
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.
„Școala românească se va schimba în momentul în care toți elevii și toți profesorii vor intra pe aceeași ușă și vor urca pe aceeași scară”, crede Cristina Rigman, formatoare în cadrul proiectului CARING, al Fundației Terre des hommes. Ea a lucrat cu profesorii pentru a îmbunătăți modul în care aceștia lucrează împreună cu copiii pe teme precum normele sociale sau violența de gen.