
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.

V-ați pus vreodată întrebarea cum se măsoară nivelul de competență al unui cadru didactic din învățământul preuniversitar (sau dacă se măsoară cu adevărat)? Și care este unitatea de măsură? Adevărul este că pentru prima întrebare nu am găsit răspuns, dar pentru a doua ne este clar: dosarul. Dosarul și adeverințele care se adună în el. Nu ce știe și ce face cadrul didactic este important, nu ce atitudine manifestă în activitatea sa, ci câte hârtii reușește să strângă pentru dosarul personal. Dosarul, sfântul dosar, mai nou în format electronic, demonstrează cât de grozav ești. Ce contează cum ai obținut adeverințele, ce contează că ele nu reflectă adevărul (deși acest document este definit ca dovadă scrisă de recunoaștere a unui fapt, a unui drept, iar verbul de la care s-a format cuvântul adeverință își are rădăcina în substantivul adevăr), important este să fie multe, semnate și din locuri diverse.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Educației, mulți parlamentari români s-au înghesuit la urări și urale pe preferata platformă de socializare și mai nou de guvernare, Facebook. Doar moțiunea de cenzură și implicita criză guvernamentală au mai domolit din avântul cu care politicienii au adresat ode profesorilor, elevilor și părinților acestora. Dacă ne uităm, însă, la modul în care aceștia legiferează, o să ne putem întreba: le place cu adevărat școala asta pe care se tot înghesuie să o reformeze? Iată ce se mai întâmplă în Parlament cu privire la școală, în timp ce ochii tuturor sunt îndreptați în altă parte.
Asta este întrebarea pe care o lansează Letiția Pârcălăbescu, lector de la Universitatea Heidelberg din Germania, specializată pe machine learning. Am analizat alături de ea rezolvările pe care ni le-au dat trei aplicații care se folosesc de inteligența artificială la probleme de matematică, informatică și limba română. Am aflat folosindu-le că dacă vrei ca boții să-ți rezolve tema, nu ai garantată o notă bună, dar abilitățile cu procesul nu sunt de lepădat. Totuși, e bine de știut că „mâna” AI e greu de detectat, chiar și prin aplicații specifice.