
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.

Putem pune altceva în locul așa-zisei săli de studiu/detenție? Am vorbit cu profesori și elevi despre cum ar vedea ei adresarea disciplinei la ore: un peace corner, o zonă de împăcare în curtea școlii, peer mediation, supraveghetori pregătiți, regulamente mai realiste, mai mult sprijin psihologic.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) i-a dat dreptate unui tată care a reclamat Ministerul Educației după ce copilul lui a fost refuzat la înscrierea în clasa pregătitoare. Acesta împlinea vârsta de 6 ani la trei zile după termenul prevăzut. Ziua lui de naștere e pe 3 ianuarie, iar termenul impus de metodologie este 31 decembrie. Ministerul a contestat decizia CNCD care îi cere să schimbe metodologia Numai în București erau anual în jur de 200 de copii în această situație: părinții voiau să-i înscrie, aveau o dezvoltare psihosomatică care le permitea să facă față clasei pregătitoare, dar erau refuzați.
„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.