
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.

Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează ce înseamnă meritul în sistemul de învățământ românesc, pornind de la situația recentă în care 2% din beneficiarii de bursă de merit aveau medii sub 5. „Ar trebui să reflectăm cu atenție asupra modului în care evaluăm și recompensăm meritele în școli și să ne asigurăm că această evaluare este echitabilă și corectă pentru toți elevii”, susțin aceștia.
Din cei peste 192.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare în septembrie 2014, 154.600 au ajuns la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională anul acesta. 38.000 de copii, așadar, nu apar în statisticile oficiale, un oraș cât Bragadiru - Ilfov sau Mediaș - Sibiu. Rapoartele anuale privind starea învățământului preuniversitar arată că mii de elevi se pierd din fiecare generație. Ministerul Educației spune că diferența vine, în mare, din numărul de copii rămași repetenți, olimpici sau cu cerințe speciale care nu sunt obligați să susțină examenele. Specialiștii în educație consultați de Școala 9 atrag însă atenția că această explicație e incompletă, iar fenomenul „pierderii pe drum” a elevilor trebuie privit din mai multe unghiuri.
Există o corelație între orele de muzică și performanța la matematică, arată un studiu publicat în această toamnă în jurnalul american Perspective Sociologice. Depinde, însă, dacă elevii învață într-o școală care are buget pentru lecții de muzică de calitate, cu instrumente muzicale, de pildă, sau într-una care oferă mai puține ore de artă și folosește banii pentru prânzul gratuit al elevilor. Totul are legătură cu veniturile părinților.