Ministrul Educației Daniel David nu vrea introducerea în școli a unei materii separate denumite „educație sexuală” pentru că este „ideologizată”. În timp ce ne ferim să vorbim despre sex și rostim cu rușine „menstruație”, „tampon” și „prezervativ”, rămânem primii în clasamentul UE la numărul de mame minore, ultimii la egalitatea de gen, și ne uităm încruntați cum se înmulțesc cazurile de infecții cu transmitere sexuală. Lansăm o discuție amplă pe tema educației sexuale, cu tot ce cuprinde ea, în noua serie REZOLVAT.
02.07.2025
de Cristina Radu, ilustrații: Simina Popescu, grafic și analiză de date: Radu MihaiS-au schimbat planurile-cadru la liceu, o modificare structurală care vine pentru prima oară în ultimii 20 de ani. Nu s-au tăiat ore din materii, dar o parte dintre ele au fost descentralizate - adică e la alegerea elevilor și școlii dacă le urmează sau le înlocuiesc cu altele.
Pe lângă planurile astea aprobate deja la finalul lunii iunie, Ministerul Educației a venit către licee cu o variantă freestyle. Școlile își pot face propriile programe, în funcție de profilul „realității locale”. Un plan-cadru personalizat după chipul elevului, cum ar veni, care are o putere mai mare în a alege ce învață, de la știință și tehnologie la teatru și muzică până la a face consiliere sau ore de practică în companii sau instituții publice. Această variantă de planuri-cadru a fost în dezbatere publică până în 26 iunie.
Elevii cer de ani de zile tocmai asta, să poată alege mai multe discipline pe care ei le consideră necesare. „Să fim învățați lucruri basic despre viață”, au răspuns la un sondaj realizat de Școala9: ore de educație sexuală, mai mult decât opționalul care se face acum, ore de educație financiară, cursuri de prim ajutor și de educație media. Ele au fost cerute și de Consiliul Național al Elevilor într-un apel lansat la începutul anului, cu câteva zile înainte ca planurile-cadru pentru liceu să fie puse în dezbatere publică. Vocea lor a fost ignorată și acum, și în 2022, în dezbaterile din Parlament pe tema orelor de educație sexuală.
Cu educația sexuală ministrul Daniel David nu a fost de acord. Nu în varianta unei discipline de sine stătătoare și nu sub denumirea de „educație sexuală”. Argumentul lui este că „s-a ideologizat discuția foarte mult și orice încercare de a o pune disciplină sau să poarte acest nume generează discuții care nu mai pot fi controlate științific sau curricular. N-ai cum să le controlezi”. S-a declarat de acord cu nevoia copiilor de a avea acces la informații relevante din aria educației sexuale, dar într-o formă „necolorată ideologic și foarte pragmatică, naturală” și „fără ingerințe ideologice”. Să fie predate aceste concepte la orele de biologie și să se numească „educație pentru sănătate”.
Pentru cei care au acum copiii la liceu, educația sexuală nu a existat în școală când erau elevi. Dar ceea ce este un subiect tabu pentru adulții de-acum este o realitate pentru adolescenți: ei își iau deja informațiile despre sex de pe internet, de la prieteni, poate din presă, atrag atenția specialiștii cu care am vorbit, iar absența unui dialog ghidat într-un mediu controlat, cum este cel de la școală, lasă foarte mult spațiu pentru mituri, dezinformare, anxietăți și decizii greșite.
De ce ne sperie, însă, atât de tare educația sexuală? Și cum navigăm prin temerile adulților și nevoile copiilor? Școala9 vă invită să vorbim deschis despre acest subiect incomod într-o nouă serie REZOLVAT, primul proiect de jurnalism de soluții în educație. Abordăm tema educației sexuale cu tot ce înseamnă ea, de la nevoia copiilor de a ști despre propriul corp la menstruație și egalitate de gen până la cum vorbim cu copiii despre sex, politicile publice existente - sau nu - și ce fac alte state europene.
Începem cu imaginea de moment, continuăm cu podcasturi, reportaje și analize, iar la final venim cu un kit de soluții pentru educația sexuală.
Short reminder: în prima serie REZOLVAT, tema abordată a fost abandonul școlar și toate materialele din această serie le găsiți aici. În cea de-a doua serie, am discutat despre literație, iar kitul complet este aici. A treia serie cuprinde materiale privind alfabetizarea matematică și științifică și le puteți citi pe toate aici.
Educația sexuală înseamnă să înveți corect despre cum funcționează corpul tău, despre relații, iubire, consimțământ, despre cum apar copiii, dar și despre cum te poți proteja de o sarcină nedorită, de boli cu transmitere sexuală sau de abuzuri sexuale, fizice sau online.
Educația sexuală le oferă tinerilor cunoștințe, competențe, atitudini și valori care îi ajută să își protejeze sănătatea, să dezvolte relații sociale și sexuale respectuoase, să facă alegeri responsabile, să înțeleagă și să protejeze drepturile celorlalți, să se simtă bine în corpul lor, definește Organizația Mondială a Sănătății.
„Trebuie să fim realiști. Fetițele au menstruație de la 10 ani. De multe ori, mamele, părinții, nu vorbesc cu ele, nici cu băieții, despre modificările fiziologice prin care trec. Deci să lăsăm pudoarea deoparte, că uite, avem mame la 11 ani”, spunea Corina Atanasiu, președinta Federației Părinților și Aparținătorilor Legali, la un webinar organizat de Sexul vs Barza. Problema societății cu educația sexuală vine și din teama unor părinți de a folosi anumite cuvinte, de a le ocoli, de a găsi mereu diminutive pentru denumirile organelor genitale. Atanasiu a povestit despre o mamă indignată că a fost folosit cuvântul „testicul” la o oră de liceu. „Cred că doamna respectivă nu știe cum se adresează acum copiii între ei”, a adăugat ea.
Au crescut și cazurile de infecții cu transmitere sexuală. Nu doar la noi, ci în toată Europa: sifilisul, gonoreea și chlamydia sunt cel mai des întâlnite. Cam la fel este și în România, la care se mai adaugă pe listă HIV/SIDA, HPV și herpesul genital. Numărul de infecții cu sifilis, de pildă, a crescut cu aproape 64% (e vorba de cazurile latente, adică asimptomatice, diagnosticate din timp, n.r.), potrivit Institutului Național de Sănătate Publică. Tinerii sunt afectați în măsură mai mare, avertizează medicii, și foarte mulți nu știu că sunt infectați pentru că în faza incipientă a infecției nu există simptome îngrijorătoare.
Peste 90% dintre cancerele de col uterin sunt cauzate de infecția cu HPV, împotriva căreia România are cea mai mică rată de imunizare din Uniunea Europeană: doar 7,5% din populație e vaccinată, față de 90% cât ar fi recomandat. Începând de anul acesta, vaccinarea anti-HPV este gratuită pentru fete și băieți, până la 26 de ani.
Și ca să rămânem la cifre, așa arată statistic abuzul sexual online: în prima jumătate a anului 2024, Salvați Copiii a identificat aproape 4.000 de materiale cu abuzuri sexuale asupra copiilor, majoritatea dintre ele imagini cu abuz sexual sau cu minori în ipostaze sexualizate. Cele mai multe dintre ele create chiar de către minori.
În țara cu cele mai multe mame minore din Uniunea Europeană, și, iată, cu o creștere a cazurilor de boli cu transmitere sexuală și mii de materiale video cu abuzuri sexuale asupra copiilor, ne temem de cuvinte pentru că „s-a ideologizat discuția foarte mult”.
Educația sexuală se studiază în prezent sub forma unui opțional introdus la decizia școlilor și poartă numele de „educație pentru sănătate”. El poate fi ales de către elevi din clasa I până într-a XII-a, dar componenta de educație sexuală, cu noțiuni despre infecții cu transmitere sexuală și contracepție, se predă începând cu clasa a VIII-a și doar cu acordul părinților.
*În statistica de mai sus nu sunt incluse județele Cluj, Dolj, Harghita, Mehedinți, Sălaj, Sibiu, care nu au răspuns solicitării Școala9, și Alba, Brașov și municipiul București, care au transmis că nu au datele centralizate. Județul Timiș, care a transmis numărul de clase, nu pe cel de elevi, a fost trecut în grafic, dar nu l-am calculat la total. Graficul arată cifrele pe ultimii doi ani școlari și puteți vedea evoluția numărului de elevi de la un an la altul dând click pe fiecare județ în parte.
Datele arată că numărul elevilor care au urmat opționalul de educație pentru sănătate a crescut în 19 județe în ultimul an școlar, comparativ cu anul 2023-2024. Cea mai mare creștere este în județele Vâlcea și Argeș, cu peste 600 de elevi înscriși în plus, Galați și Ilfov, cu peste 500 de elevi, și Arad, Constanța și Satu Mare, care au avut în jur de 300 de copii în plus anul acesta școlar.
În Argeș, creșterea a fost în mare parte pe segmentul claselor de liceu, unde se studiază componenta de educație sexuală din opțional. La fel și în Vâlcea, dar și în Galați, județ în care aproape s-a dublat numărul de elevi de liceu care au studiat educație pentru sănătate. Satu Mare, pe de altă parte, nu a avut niciun elev de clasa a VIII înscris la opțional în anul școlar 2023-2024. Situația s-a schimbat anul următor, când au fost 153 de copii la aceste ore.
La capătul opus, 14 județe sunt, statistic, în scădere. Printre ele, Vrancea și Neamț, unde numărul elevilor s-a înjumătățit, precum și Iași, care a avut cu aproximativ 1.000 de elevi mai puțin. În Vrancea, scăderea a fost pe toate clasele, dar în special pe cele din ciclurile primar și gimnaziu: cu peste 1.000 de elevi mai puțin. La fel și în Iași, unde au fost, în clasele I-VIII, cu vreo 800 de copii mai puțin de la un an la altul.
Dacă vorbim doar de componenta de educație sexuală din opțional, cam 750.000 - 755.000 de copii au posibilitatea să o studieze. Nu o fac toți, așadar - fie pentru că părinții nu și-au dat acordul, fie pentru că școlile nu l-au inclus în curricula lor.
Acordul părinților pentru ca elevii de la clasa a VIII-a în sus să poată studia educația sexuală a fost impus în Parlament în 2022, după zeci de dezbateri pudice aprinse în jurul sintagmei „educație sexuală”. PSD, PNL și AUR au susținut atunci în plen că „nu avem nevoie de masturbarea copiilor” și au spus că prin aceste cursuri, „se crește numărul de sarcini nedorite prin sexualizare, prin hipersexualizare timpurie”, scria la acea vreme Europa Liberă.
Numai că educația sexuală nu îi învață pe copiii mici să se masturbeze, nu le schimbă orientarea sexuală și nici nu îi determină să își înceapă viața sexuală mai devreme. Experiența țărilor în care această disciplină se predă de mulți ani în școli arată contrariul. De exemplu, în Germania, vârsta medie la care tinerii au primul contact sexual este tot în jur de 17 ani, dar numărul lor a scăzut constant în ultimul deceniu, arată autoritatea specializată în educație pentru sănătate din subordinea Ministerului german al Sănătății. Aici, educația sexuală este obligatorie încă din școala primară.
„Pentru adolescenți, lucrurile se întâmplă treptat, iar chestiunea asta a primei dăți, cât e de importantă, e și o chestiune culturală pe care uneori o cântărim diferit de la fete și băieți, iar aici vorbim și de egalitatea sexuală. Educația sexuală nu e un proces punctual, ci unul complex de lungă durată pe care trebuie să și-l asume și părinții, și școala”, spunea Adriana Radu, președinta Asociației Sexul vs Barza, în cadrul unui webinar pentru părinți. Răspunsul corect la întrebarea „când își poate începe un tânăr viața sexuală?” este „când este pregătit”. Dar pregătirea asta, a explicat Adriana Radu, se face cu discuții ale părinților, ale școlii cu copiii, ca ei să înțeleagă în mod real ce înseamnă asta, să aibă toate informațiile despre riscuri, consens, abuz, plăceri.
Legea educației prevede că educația pentru sănătate este temă obligatorie în învățământul preuniversitar. Avocata Irina Mihale explica, într-un articol publicat de Centrul pentru Resurse Juridice, că solicitarea acordului părinților poate crea un precedent: părinții ar putea decide în funcție de propriile lor convingeri în legătură cu participarea copiilor și la alte discipline, precum biologia sau istoria. În plus, acest acord se contrazice și cu jurisprudența CEDO, nu doar cu legile naționale.
Un sondaj online al Asociației Sexul vs Barza (datele nu sunt reprezentative pentru întreaga țară, pe platforma ONG-ului ajung în general părinți interesați de această temă, n.r.) arată că 80% dintre părinți sunt de acord cu introducerea educației sexuale în curriculă. Aceștia leagă, în principal, educația sexuală de prevenirea abuzurilor, sarcinilor la minore și a infecțiilor cu transmitere sexuală. Alții cred că școala e un spațiu safe pentru copii și de-asta ar trebui predată acolo. 3% s-au declarat împotrivă, iar dintre ei, un procent mic au invocat motive religioase sau teama de posibilitatea ca elevii să-și înceapă viața sexuală mai devreme.
Educația sexuală este și despre egalitatea de gen și despre cum creștem viitori adulți responsabili.
România este pe ultimul loc în clasamentul indexului egalității de gen din Uniunea Europeană, calculat de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) pentru anul 2024. Indexul egalității de gen este un instrument care analizează cum se poziționează bărbații și femeile pe mai multe dimensiuni: bani, muncă, timp, cunoaștere, sănătate și putere.
În România, femeile sunt mai puțin prezente pe piața forței de muncă decât bărbații, sunt plătite mai puțin, sunt subreprezentate în domeniile STEM, fac mai multă muncă domestică și sunt în continuare descurajate să urmeze cariere politice, arată o parte dintre date.
Irina Ilisei, expertă în egalitate de gen și co-autoare a ghidului „Egalitatea de gen: predarea și integrarea în învățământul preuniversitar”, definește așa conceptul în rândul elevilor: „Siguranță față de violența de gen în școli și în cercul lor de prieteni. Conștientizarea inechităților din societate. Posibilitatea de a-și găsi meseriile și hobby-urile în funcție de interesele lor reale, nu în funcție de tiparele patriarhale de gen. Posibilitatea de a avea modele diverse, și femei, și bărbați. Valorificarea diversității”.
„«Vă curge sânge din p…?»”, e o întrebare pe care-am auzit-o de mai multe ori de la băieții din clasă când eram în școala generală. (...) Când au început să-și dea seama de ce mergem cu un săculeț după noi la baie, iar, alte glume. Dacă erai puțin nervoasă într-o zi puteai să te trezești cu o remarcă «Ce, ești pe ciclu?»”.
Mărturia de mai sus e a unei eleve într-o cercetare făcută anul trecut de Asociația Iele Sânziene, la care au răspuns peste 2.000 de elevi și eleve. Povestirile adolescentelor care au participat la studiu sunt aproape identice. Toate au menționat ironiile colegilor la adresa lor, anxietatea, rușinea, faptul că uneori au fost nevoite să plece de la școală pentru că nu au avut absorbante la ele și nu au găsit nici la cabinetul școlii - ori le-a fost jenă să ceară.
Potrivit cercetării, peste 80% dintre persoanele cu menstruație își ascund, de rușine, produsele menstruale ca să nu fie văzute de colegi sau profesori - în buzunarul blugilor, în bustieră, strânse în pumn.
În România, 4,8 milioane de femei au menstruație. Peste 700.000 dintre ele sunt adolescente cu vârste între 12 și 19 ani.
La începutul lui 2021, Asociația Iele Sânziene a inițiat o petiție pentru distribuirea gratuită de produse de igienă menstruală în școli și licee. A depus peste 22.600 de semnături la Ministerul Educației și Ministerul Sănătății. Comentariile de pe Facebook, la petiție, au venit în valuri: „curând vor cere și chiloți gratis”. Alții au spus că ar trebui să le cumpere și băieților lame de ras, în cazul ăsta, sau au ironizat inițiativa, spunând că mai e doar puțin până la prezervative gratuite în școli. Alții au atras atenția că menstruația este ceva despre care nu ar trebui să se discute pe rețelele sociale.
„E mai scump pentru fete să stea în școală”, a spus fosta deputată USR Oana Țoiu, în prezent ministra de Externe, într-o dezbatere din 2022, potrivit Libertatea. La acea vreme, Țoiu inițiase un proiect de lege care propune acordarea unor tichete sociale tinerelor și femeilor din familii vulnerabile, pentru cumpărarea produselor de igienă menstruală. Proiectul a fost adoptat tacit de Senat în 2021 și a rămas în Camera Deputaților.
Period poverty sau sărăcia menstruală, adică accesul dificil sau lipsa completă a acestuia la produsele de igienă menstruală, le împinge pe tinere să apeleze la improvizații care pot duce la infecții urinare, avertizează ginecologii, de la cârpe și ziare la tampoane croșetate și bureți. Mai mult, este o cauză directă a absenteismului școlar, arată o cercetare din 2019, din SUA.
În Europa, dintre cele 112 milioane de persoane cu menstruație, 42% se confruntă cu sărăcia menstruală, arată studiul „Povara sărăciei menstruale în Europa”. Este primul de acest fel la nivel european și confirmă cât de adânc este înrădăcinat tabuul menstruației în societate:
Cât ne costă, deci, menstruația?
Să ne gândim așa:
O femeie din România cu salariu minim trebuie să muncească peste 3 ore pentru un pachet de absorbante. O britanică trebuie să muncească 18 minute. În Irlanda, Franța, Spania - mai puțin de o oră. În Republica Moldova și Albania - 5 ore și 42 de minute, respectiv 6 ore și jumătate.
Prețul mediul lunar al produselor menstruale din România este de aproape 9 euro, apropiat de media europeană. Dar dacă raportăm acest cost la salariul minim net orar, româncele sunt în dezavantaj.
Raportat la întreaga viață, o româncă ce muncește pe salariul minim plătește peste 8 salarii minime nete pe produsele de igienă menstruală, în timp ce o britanică cheltuie mai puțin de unul, potrivit Monitorului Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România.
Cu aceste cifre în față, cum arată acum comentariile ironice la adresa consilierei locale din Brașov care a propus dispensere cu absorbante gratuite în școlile cu număr ridicat de burse sociale?
În București, cinci școli din Sectorul 6 au dispensere cu absorbante, iar în Sectorul 3 au toate, dar… cu fise, lucru care contrazice exact menirea proiectului. În Sectorul 5, există o hotărâre de Consiliu Local pentru aparatele cu absorbante, dar nu a fost niciodată pusă în aplicare, pe motiv că nu s-au găsit dispenserele potrivite. Asociațiile Iele Sânziene și Pe Stop au făcut un document cu recomandări pentru școli pentru alegerea dispenserelor, gestionarea absorbantelor, pentru informarea profesorilor și elevilor.
Din 2022, o directivă europeană le permite statelor membre să reducă dacă vor și oricât vor TVA-ul la produsele menstruale. 11 țări au făcut asta până acum: în Irlanda este 0% (de la 23%), 3% în Luxemburg (de la 17%), 4% în Spania (de la 10%), 5% în Polonia (de la 23%), 5,5% în Franța (de la 20%).
România încearcă și ea: un proiect de lege inițiat de senatoarea USR Adina Săniuță propune reducerea TVA-ului la mai multe produse de igienă, inclusiv menstruală, la 9%. A fost aprobat anul trecut de Senat și este acum în comisiile de la Camera Deputaților.
„Nu există subiecte tabu, ci noi le facem să devină tabu doar pentru că ne ferim să discutăm despre ele sau discutăm în șoaptă și doar când se întâmplă ceva grav”, scria bloggerul Alex Zamfir într-un editorial din Școala9. În articolul său, a povestit cum i-a explicat fiului său, care tocmai își prinsese părinții făcând sex, despre ce fac oamenii mari când se iubesc. A făcut asta pentru că nu și-a dorit ca cel mic să facă din acest subiect unul tabu, de care să-i fie rușine.
„Prin societatea românească, de prea mulți ani este răspândită această teorie tâmpită și nesusținută de nicio statistică conform căreia dacă le vorbim copiilor despre sex, le vom deschide apetitul pentru așa ceva mult mai devreme și ei vor începe să facă sex ca iepurii, care pe unde apucă”, a continuat Alex Zamfir.
Citiți în REZOLVAT, în zilele următoare, despre cum răsturnăm cifrele de mai sus, ce soluții sunt și cum împingem politici publice care să educe tinerii și să ne ajute, pe noi toți, să nu mai rostim șoptit cuvinte precum „sex”.
A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. În perioada 2018-2024 a fost reporter la ziarul Libertatea, unde a documentat poveștile din spatele știrilor. Acum este reporter de investigații la Snoop.ro și reporter și editor la Școala9. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre mediu și animale, abuzuri și cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.
Simina Popescu e ilustratoare, autoare de bandă desenată, și îi place să scrie. Romanul ei grafic de debut, Leap, un coming-of-age story queer, va fi publicat în 2024 cu Macmillan US, și recent a făcut tranziția spre a scrie non-ficțiune și proză scurtă. E pasionată de reprezentarea LGBTQIA+ în media contemporană și de povești despre intimitate și emoții profunde.
Este student la masterul de Natural Language Processing din cadrul Facultății de Matematică și Informatică a Universității din București, dar drumul lui s-a intersectat de multe ori cu jurnalismul. A scris pentru Libertatea, Decât o Revistă și Rock Monsters Romania. În timpul liber cântă la chitară, ascultă muzică şi învață germană.
Desfășurarea orelor față în față depinde acum de procentul cadrelor didactice vaccinate anti-COVID dintr-o școală. Dacă peste 60% s-au imunizat, elevii se pot întoarce în bănci. Școala 9 a întrebat preoți și directori de seminarii și licee teologice din Tulcea, Slobozia și Roman, cu rata vaccinării între 78 și 94%, cum au reușit să ajungă aici. Iar un teolog, profesor de religie într-o comună din Sibiu, la o școală care rămâne în online, a vorbit despre rolul bisericii în pandemie într-o comunitate mică.
Citește mai mult
