Școala 9 a vorbit cu mai mulți olimpici și cu profesorii lor care, obișnuiți să vină mereu cu rezolvări la probleme, au găsit soluții și pentru organizarea fazelor județene și naționale chiar și în timpul pandemiei. Au făcut deja demersuri către Ministerul Educației și către președintele Klaus Iohannis.
Andrei Marin, elev în clasa a XII-a la Colegiul Național Tudor Vianu, numără deja șapte ani de când participă la olimpiade. În această perioadă s-ar fi pregătit intens pentru etapa pe școală a olimpiadei de fizică, desfășurată de obicei în luna decembrie. Continuă să studieze fizica intensiv fiindcă vrea să dea la o universitate din străinătate, dar îi era mai ușor să se organizeze când avea un calendar competițional.
„Ar fi o dezamăgire. Până la urmă, e o întrerupere a ceea ce putem numi rutină – din clasa a șasea până acum. Pentru mine, calendarul anului școlar cuprindea acest element. Este o modificare foarte profundă, dincolo de toate acele schimbări ale pandemiei. Pentru mine, și pentru ceilalți, este o schimbare foarte mare a modului în care îmi organizez eu anul școlar”, a spus Andrei Marin.
„Mi se pare extrem de nedrept”
Colega lui de „Vianu”, Iulia Slănină, este elevă în clasa a X-a și în anii trecuți a participat la fazele naționale de la matematică, informatică, fizică și chimie. Cu excepția chimiei, s-a întors cu medalii de la toate. Anul ăsta țintea lotul internațional.
„Mie mi se pare extrem de nedrept. Nu înțeleg de ce nu s-au putut susține din moment ce olimpiadele internaționale s-au putut susține și România a avut echipe la olimpiadele internaționale. Nu văd cu ce ar fi diferit”, susține Iulia. Soluția ei este organizarea în mai multe sedii, cu măști și distanțare.
Eu mă pregătesc în continuare, dar mulți copii nu mai lucrează pentru că nu mai au motivație și mi se pare că nu e un lucru bun.
Liceul Internațional de Informatică București și-a făcut un renume din rezultatele la concursuri internaționale. În 20 de ani, de când au mers cu primii elevi la olimpiade, au adunat 500 de medalii naționale și 300 internaționale.
Vlad Spătaru este unul dintre elevii care au pus umărul la prestigiul de „liceu al olimpicilor”. Este elev în clasa a IX-a și participă din clasa a VII-a la olimpiade. Vestea că nu se mai țin olimpiadele l-a întristat. E pasionat de matematică și vrea să aibă o carieră în cercetare. Continuă să spere și se pregătește în continuare. Poate.
Centre cu trei copii în sală și supraveghetori
„Olimpiadele sunt un fel de poartă către mai multe cunoștințe, către o experiență frumoasă acolo la olimpiadele naționale. Olimpiada, deși nu e neapărat matematică avansată, este matematică creativă, îți pune un fel de bază pentru gândire. Îmi place să particip la competiții”, a spus Vlad.
Cum în fiecare zi rezolvă zeci de probleme, a tratat matematic și chestiunea organizării olimpiadelor. Elevul crede că se pot face mai multe centre de examen, ca să se mențină distanțarea.
„Online, dacă nu este ca la închisoare, cu din fiecare unghi o cameră de control, oamenii or să aibă cum să copieze și or să fie unii care copiază. Personal, cred că cel mai eficient ar fi să se dea niște probe care ar putea fi ținute online, să fie destul de grele, iar apoi concurenții să fie triați foarte bine. Iar după aceea ar trebui să se facă niște centre, cum a fost la Balcaniadă sau la Olimpiada Internațională – în fiecare sală câte trei copii cu niște supraveghetori”, consideră Vlad Spătaru, pentru care matematica a devenit o pasiune după ce a participat în clasa a șaptea la prima olimpiadă din viața lui.
Mihai Bălună: „O să facem online, dacă nu se poate altfel”
Profesorii lor îi susțin. De pildă, reprezentanții Societății Române de Matematică vor să organizeze concursul, măcar online. Societatea Română de Matematică este organizatoarea primei olimpiade internaționale de matematică din lume, la Brașov în 1959, și nu vrea să renunțe atât de ușor la această tradiție.
„Copiii au fost dezamăgiți. Nici anul trecut nu au avut ocazia să-și dovedească valoarea și nici anul ăsta nu există perspective. Până la urmă e rău dacă lucrul ăsta deranjează o tradiție. Anul acesta ne putem descurca și pe calea online-ului. O să facem online, dacă nu se poate altfel”, a spus Mihai Bălună, profesor de matematică la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București și unul dintre coordonatorului lotului național la matematică.
Alte țări au găsit soluții și pot fi aplicate și în România. „De exemplu SUA, unde primele etape ale concursului se fac online, după care dintre cei care s-au înscris și au participat la etapele preliminare se iau primii n”, a precizat Mihai Bălună.
Fără experimente, la fizică
Ioana Stoica, profesoară de fizică la Colegiul Național „Tudor Vianu” și antrenoarea olimpicilor la fizică, propune ca organizarea concursurilor să fie făcută pe fiecare clasă, pentru a evita astfel aglomerația.
„Pentru fizică, olimpiada era în același timp la gimnaziu și la liceu, și în același loc. Eu aș propune locuri diferite acum pentru fiecare clasă. Iar în caz de forță majoră, cred că într-un an nu se întâmplă nimic dacă elevii nu vor mai face experimente, ci ar avea datele experimentale deja obținute, adică să interpreteze rezultatele”, a spus profesoara.
Olimpiadele și concursurile școlare aveau mai multe etape, primele fiind cele pe școală, care erau organizate în luna decembrie. În perioada februarie – mai se organizau celelalte etape, județene și naționale. După etapele naționale, elevii români erau incluși în loturile naționale și participau la olimpiadele internaționale. În 2019, 163 de elevi au obținut 61 de medalii, premii și mențiuni la 14 olimpiade internaționale. Alte 139 de medalii, premii și mențiuni au fost obținute la 26 de concursuri regionale pe discipline (juniori şi seniori). Ministerul Educației acordă anual premii pentru elevii olimpici. Anul trecut, fondul total de premiere a fost de peste 2.900.000 lei.
Dar peste banii pe care i-ar fi primit, pentru elevi conta mai mult spiritul acestor competiții.
„Frumusețea concursului în sine era faptul că acești copii se reunesc, sunt prieteni, pentru ei dezamăgirea e dincolo de concurs. Olimpiadele erau locuri unde socializau, unde se împrieteneau, descopereau tot felul de lucruri, cei mari erau modele pentru cei mici”, spune profesoara Ioana Stoica.
Ministerul Educației nu vrea nici concursuri online
Decizia de a suspenda organizarea oricăror competiții școlare a fost luată săptămâna trecută de Ministerul Educației. Ar fi al doilea an școlar consecutiv fără olimpiade școlare din cauza pandemiei de coronavirus. Oficialii de la Educație resping și varianta online-ului. „Organizarea concursurilor în mediul online ar însemna discriminare. În concluzie, în anul școlar 2020-2021 olimpiadele se vor suspenda”, declara fostul secretar de stat, Luminița Barcari.
Părinții olimpicilor au făcut demersuri atât la Ministerul Educației, cât și la președintele Klaus Iohannis, cu rugămintea de a organiza concursurile în două etape – județeană și națională, în primăvara lui 2021. Reprezentanții organizațiilor de elevi consideră că participanții ar putea foarte bine să susțină în propriile școli concursul, pe dispozitive electronice, și nu ar mai trebui să se deplaseze pentru etapele județene sau naționale.
Până la momentul publicării articolului, Ministerul Educației nu a răspuns la solicitarea Școala 9 cu privire la organizarea olimpiadelor.
