Jurnalist specializat pe educație. A început să lucreze în redacția România libera în anii 2000. A fost apoi în redacțiile de la Adevărul, DIGI 24, HotNews.ro, unde a acoperit în principal subiectele legate de învățământul din România.
După ce împlinesc 16 ani și intră în penultimul an de liceu, elevii din Marea Britanie își pot alege câteva materii pe care să le aprofundeze. La fel ca adolescenții români axați pe filologie, englezii care se hotărăsc pentru științe umaniste și alte specializări nu mai învață matematică. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, consideră, însă, că e important ca toți elevii să-și dezvolte competențele matematice de bază până la absolvirea liceului. Prim-ministrul încă nu are un plan concret, scrie BBC, iar el va trebui să țină cont și de vocile critice, care atrag atenția că nu ar exista suficienți profesori pentru această materie.
Segregarea elevilor pe criterii etnice e interzisă în România de 15 ani, dar autoritățile încep abia acum să cuantifice oficial dacă politicile publice de combatere a acesteia au funcționat.
Vor învăța copiii într-o lume virtuală? Ce profesii mai pot să apară în era tehnologiei digitale? Va crește șomajul din cauza inteligenței artificiale care ne preia rapid din sarcini? Simon Østergaard, specialist al Institutului pentru Științele Viitorului din Copenhaga, Danemarca, a povestit, într-un interviu pentru Școala 9, cum vom învăța și cum va arăta piața muncii peste câteva decenii. Futurologul spune că diplomele o să conteze tot mai puțin la angajare și că predarea hibridă va fi din ce în ce mai răspândită.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
