Jurnalist specializat pe educație. A început să lucreze în redacția România libera în anii 2000. A fost apoi în redacțiile de la Adevărul, DIGI 24, HotNews.ro, unde a acoperit în principal subiectele legate de învățământul din România.
Deseori vedem politicieni care transmit mesaje în spațiul public în zilele de absolvire, de examen, sau de început de an școlar. Totuși, câte din aceste mesaje sunt pur mediatice și câte sunt însoțite de politici publice și propuneri reale, care asigură un învățământ de calitate?
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Nici Ministerul Educației, nici sindicatele din învățământ nu știu în acest moment câți profesori au murit de COVID de la începutul pandemiei. Doar o mică parte dintre inspectoratele școlare au colectat aceste date. Sorin Cîmpeanu a salutat inițiativa publicației Școala 9 de a aduce un tribut profesorilor care în această săptămână nu și-au mai putut îmbrățișa elevii și recunoaște că o statistică ar oferi o imagine mai clară asupra pierderilor suferite de sistem. Între timp, profesori și elevi din toată țara și din străinătate ne-au scris despre alți profesori răpiți de pandemie cărora le vor duce dorul.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
