Într-un interviu pentru Școala 9, ministrul Sorin Cîmpeanu a explicat ce criterii va lua în considerare pentru deschiderea școlilor, de ce a cerut un studiu în rândul profesorilor cu privire la disponibilitatea lor de a se vaccina, cum va gestiona bugetul educației și de ce susține majorările pentru bugetul de cheltuieli a școlilor în detrimentul celor salariale.
Pe scurt:
Despre vaccinarea profesorilor: „Cu cât vor fi mai mulți cei care vor dori, vor avea disponibilitate să se vaccineze și cu cât acest lucru se va întâmpla mai repede, cu atât riscul de transmitere epidemiologică va scădea.”
Despre lecțiile remediale pentru elevi: „Bugetul pentru educație trebuie să includă această componentă de acțiuni remediale. Dincolo de resursa financiară este, repet, nevoie de devotamentul și dedicația cadrelor didactice.”
Bugetul Educației: „La nivel de buget anual am asumat încă de la începutul programului de guvernare că vom avea 6% din PIB acordat educației prin creșteri graduale până în 2024.”
Salariile profesorilor: „Consider că este normal să susțin prioritar creșterea componentei costului standard per elev dedicat cheltuielilor materiale, pentru că din acele costuri o școală își plătește și energia electrică.”
„Am precizat foarte clar că nu există o obligativitate de vaccinare”
Domnule ministru, vorbeați zilele trecute despre o posibilă creștere semnificativă a numărului de cazuri de infectări după Sărbători. În ce condiții se vor deschide școlile și de ce va depinde deschiderea școlilor?
Sorin Cîmpeanu: În primul rând, nu am competențe epidemiologice. Am afirmat că în urma a ceea ce am văzut cu toții pe parcursul vacanței de iarnă este posibil să avem o creștere. Nu știu dacă va fi semnificativă, îmi doresc să nu fie semnificativă. Această analiză va fi făcută de cei în măsură să se pronunțe: Ministerul Sănătății, Comitetul Național pentru Situații de Urgență.
Vă întâlniți cu cei de la Ministerul Sănătății zilele astea ca să stabiliți măsuri?
Cu siguranță. Am stabilit deja în cursul săptămânii viitoare întâlniri premergătoare momentului la care vom avea date relevante pe masă. Date relevante pe masă înseamnă:
1. pilon principal: evoluția epidemiologică, evoluția ratei de infectare;
2. înseamnă evoluția campaniei de vaccinare. Sunt elementele principale.
Alături de aceste două elemente principale, vom lua în calcul alți doi factori și anume măsurile pe care alte state care se confruntă cu situații asemănătoare le vor lua. Doi: ceea ce primim din interiorul sistemului de educație cu privire la numărul elevilor aflați în dificultate în urma deficiențelor din procesul de predare-învățare online. Și acesta este un element important. Aceste date vor fi colectate din țară, adică 11 ianuarie. Adică la jumătatea lunii ianuarie vom avea toate aceste date. Nu înseamnă că așteptăm jumătatea lunii ianuarie. Pe parcursul săptămânii viitoare vom avea o întâlnire premergătoare momentului în care vom analiza datele pe care le vom obține, date care sperăm să ne conducă la scenariul în urma căruia putem deschide școlile în format clasic în al doilea semestru, adică începând cu 8 februarie. Sperăm, ne dorim lucrul acesta, însă nu excludem niciun scenariu care va rezulta în urma acestei analize.
Deschiderea unei școli va depinde și de procentul de profesori vaccinați? Ce măsuri veți lua în școlile unde profesorii nu vor să se vaccineze?
Am interogat sistemul cu privire la disponibilitatea de vaccinare. Am precizat foarte clar că nu există o obligativitate de vaccinare. Pe de altă parte însă, cu cât vor fi mai mulți cei care vor dori, vor avea disponibilitate să se vaccineze și cu cât acest lucru se va întâmpla mai repede, cu atât riscul de transmitere epidemiologică va scădea. Deci mărește șansele de derulare a procesului de învățământ în sistem clasic cu cât numărul celor care au disponibilitate de vaccinare va fi mai mare. Precizând foarte clar că nu există nicidecum o obligație de vaccinare.
Am cerut această raportare numerică a celor care au această disponibilitate de vaccinare pentru ca la nivelul coordonatorilor campaniei de vaccinare să se poată lua în calcul acest număr pentru dozele de vaccin, urmând să se decidă o prioritate, care sunt convins că va fi conformă cu importanța sistemului de educație, cu importanța subiectului deschiderii școlilor în format clasic, pentru reluarea normală a procesului de învățământ, dar și pentru acțiuni remediale foarte necesare pentru compensarea pierderilor pe care școala românească le-a suferit pe parcursul acestei crize sanitare. Toate sunt legate între ele, compensăm prin acțiuni remediale, se leagă după aceea cu organizarea examenelor naționale.
Dar tot nu mi-ați spus ce se întâmplă într-o școală în care niciun profesor nu vrea să se vaccineze.
Nu am cum să vă răspund acum. Vom avea aceste date, cei care sunt în măsură... Ministerul Educației nu are competențe medicale și epidemiologice, ne vom așeza la masă împreună cu cei care au și decizia va fi luată. Am spus că nu excludem absolut niciun scenariu, doar că scenariul trebuie să rezulte în urma analizei responsabile și pe criterii de competență. Ar fi absurd ca eu sau orice altă persoană fără competențe să se pronunțe asupra vaccinării. Vaccinarea este un act medical.
Știu. Dar dumneavoastră, ca instituție care are angajați, pregătiți în vreun fel această vaccinare a profesorilor?
În mod evident, așa am început. Prin a le solicitata tuturor unităților de învățământ, școli și unităților de învățământ superior, universități să afișeze pe site-ul propriu link către campania de vaccinare pentru a avea informații complete, corecte, direct la sursă. De aceea le-am afișat pe site-ul fiecărei instituții, de aceea în pasul doi am cerut disponibilitatea de vaccinare, de aceea după ce vom avea numărul celor care au disponibilitate de vaccinare, vom propune ca personalul de învățământ să aibă prioritate. Deci toți acești pași sunt deja luați în calcul și primii doi s-au și întâmplat.
„Mă voi vaccina și o voi face cât mai vizibil”
Dumneavoastră vă veți vaccina?
Cu siguranță, da. Cu siguranță, da. Oricând îmi va veni rândul, conform strategiei de vaccinare, o voi face și o voi face cât mai vizibil.
Cu presa?
Cât mai vizibil. Pentru că eu fac parte dintre cei care sunt convinși de importanța și necesitatea vaccinării.
Sunt convins că prin vaccinare micșorăm riscul de transmitere. Nu există o soluție perfectă niciunde care să ducă la zero. Am auzit lucrurile astea, dar puțin câte puțin. Purtăm mască, micșorăm riscul, ne vaccinăm, micșorăm riscul, toate aceste lucruri puțin câte puțin reduc riscul, îl diminuează. Nu există o soluție ideală care să reducă riscul la zero.
Mesajul ăsta va ajunge și la profesori?
Cu siguranță. Ba chiar mă gândesc să apelez la colegii mei din facultățile de medicină și farmacie care au competențe medicale, care au competențe epidemiologice și care pot transmite aceste lucruri mai bine decât o fac eu.
Spuneați că în luarea deciziei pentru deschiderea școlilor o să țineți cont și de ce se întâmplă în celelalte state. La ce țări v-ați referit concret pentru că sistemele de educație diferă foarte mult între ele în toată Europa?
Cu siguranță diferă, aveți perfectă dreptate. Niciun sistem de educație din lume nu poate garanta în acest moment că a luat măsurile corecte pentru diminuarea efectelor negative ale pandemiei. Doar viitorul este cel care va confirma sau nu justețea măsurilor. Îmi place să cred că măsurile luate în România au fost cele corecte, dar și în cazul nostru doar viitorul va confirma. Pe de altă parte, nu putem face abstracție de ce măsuri au luat alte state. Mă gândesc la faptul că atunci când noi am avut școlile închise, ei au avut școlile deschise iar acum vedem că în unele țări deja se închid școlile.
„Fiecare profesor în parte va trebui să se gândească cum poate compenseze pierderile”
Și dacă în celelalte state se închid școlile, rămân închise și la noi?
Încă o dată, elementele principale sunt două: evoluția epidemiologică, rata de infectare și evoluția campaniei de vaccinare. Astea sunt elementele principale. Elementele secundare care se iau în calcul în luarea deciziei dar nu sunt cele principale sunt ce măsuri iau alte state și care este numărul, care este amploarea fenomenului de dificultate în procesul de învățare online. Fiindcă în funcție de evaluări vom stabili și acțiunile remediale. În toate aceste lucruri avem nevoie de solidaritatea întregului corp profesoral.
Acțiunile remediale se fac cu profesori, fiecare profesor în parte va trebui să se gândească cum poate să sintetizeze cât mai bine lucrurile în așa fel încât să compenseze pierderile, evident pe care nu le contest. Cine susține că procesul online s-a făcut perfect, impecabil, și din păcate am văzut că sunt oameni care susțin acest lucru…
Poate sunt locuri unde s-a întâmplat așa…
Sorin Cîmpeanu: Eu vorbesc la nivel național. Cine susține că la nivel național procesul de învățare-predare online s-a făcut fără dificultăți sau cine susține că s-a făcut foarte bine într-o proporție de 95-96-98% se înșală amarnic. Eu nu pot crede în aceste raportări.
Cum îi veți convinge pe profesori să facă aceste acțiuni remediale, în fiecare an. E vorba și de un buget pentru aceste acțiuni remediale? Cine va plăti pentru aceste lecții suplimentare?
Pe primul plan al urgențelor se regăsește subiectul deschiderii școlilor și în egală măsură se găsește subiectul construcției bugetului pentru educație. Bugetul pentru educație trebuie să includă această componentă de acțiuni remediale. Dincolo de resursa financiară este, repet, nevoie de devotamentul și dedicația cadrelor didactice. Fără acest lucru nu vom putea compensa pierderile. Pentru a avea concursul corpului profesoral din România nu trebuie să existe fracturi de niciun fel între elevi, părinți, cadre didactice, factori de decizie.
„Las locul de ministru altcuiva care va pretinde și garanta că știe să rezolve problemele fără resurse financiare”
Deci îi veți plăti pe profesori să vină să predea în plus matematică sau română?
Vom avea în cursul zilei de mâine, de poimâine, discuții cu sindicatele din învățământ, cu Consiliul Național al Elevilor, cu asociațiile studențești, cu federația asociațiilor de părinți. Va trebui să găsim soluții, nu sunt planificate întâmplător, sunt discuții premergătoare momentului în care ne vom apuca în sfârșit de construcția bugetului de educație.
Care va cuprinde bani și pentru acțiunile remediale...
Sorin Cîmpeanu: Dacă dumneavoastră știți și vă puteți pronunța…
Nu, era o întrebare.
Sorin Cîmpeanu: Mi-ar plăcea foarte mult să fiți în locul ministrului educației. Eu îmi doresc să cuprindă, eu voi lupta pentru a cuprinde bani, dar nu mă pot pronunța cu privire la cuantumul bugetului.
Am făcut însă o declarație: dacă în valoarea absolută bugetul va fi mai mic cu un leu sau altfel spus, dacă nu va există o creștere minimă în valoarea absolută a bugetului educației, Ministerului Educației, eu am spus că nu știu să rezolv lucrurile fără resurse financiare și îi aștept pe cei care știu…
Și vă dați demisia?
Eu am spus că nu știu să le rezolv, las locul de ministru altcuiva care va pretinde și garanta că știe să rezolve problemele fără resurse financiare.
„Circa 18% din bugetul național să fie dedicat educației până în 2024”
A mai fost un ministru după cum știți care nu a obținut 6% din PIB. 6% nu s-a dat niciodată la educație în acești ani…
Eu am susținut și din fericire am obținut 6% din Programul național de redresare și reziliență (PNRR), sunt 30,4 miliarde de euro în total pe următorii patru ani disponibili. Inițial era 1 miliard de euro, am insistat pentru cvasidublarea acestei sume, adică 6% din PNRR. Încă de pe acum. Însă la nivel de buget anual am asumat încă de la începutul programului de guvernare că vom avea 6% din PIB acordat educației prin creșteri graduale. Mai exact, circa 18% din bugetul național, adică aproape o cincime din bugetul acestei țări, să fie dedicat educației. Restul de patru cincimi…
Când?
Prin creșteri graduale până în anul 2024. Adică aproape o cincime din bugetul acestei țări, în anul 2024, ne-am asumat să fie destinat educației și celelalte patru cincimi pentru infrastructură, armată, justiție, sănătate.
Anul ăsta câți bani cereți pentru educație?
Sorin Cîmpeanu: Oricum mai mult decât a avut în valoarea absolută. Cred că e o referință foarte clară. Pot să vă spun și pentru ce cer. Pentru materiale, pentru finanțarea cercetării din universități, pentru bursele elevilor, sunt foarte multe lucruri pentru care vom solicita resurse financiare.
Pentru salariile profesorilor cereți bani? Pentru că tocmai au depus sesizare la Avocatul Poporului că le înghețați salariile.
Salariile profesorilor sunt importante, sunt necesare, sunt prevăzute legal, însă îmi asum, cu riscul de a supăra, afirmaria conform căreia între costul standard pe elev destinat componentei salariale care a crescut în ultimii patru ani de la 3024 de lei la 6111 lei, adică s-a dublat, componenta dedicată cheltuielilor materiale a rămas aproape la fel, adică a avut creșteri minore. Având creșteri minore, consider că este normal să susțin prioritar creșterea componentei costului standard per elev dedicat cheltuielilor materiale. Pentru că din acele costuri o școală își plătește și energia electrică, își plătește și apa curentă, încălzirea pe timp de iarnă, își plătește substanțele de igienă, își plătește substanțele și materialele de protecție anti-COVID, își plătește toate aceste lucruri și sunt școli care trebuie să își facă aceste plăți cu 2000 de lei pe lună. Așa nu se poate face învățământ.
Profesorii când să se aștepte la o mărire, având în vedere ce le-au promis și ceilalți guvernanți?
Vom avea discuțiile cu sindicatele și vom vedea la ce concluzie ajungem pe care să o susținem unitar.
Desfășurarea examenelor, decisă după raportarea de pe 11 ianuarie
Cum vor arăta examenele din acest an școlar? Știm situația de anul trecut când materia din semestrul al doilea nu a fost cuprinsă în programa de examen. Cum va avea loc pregătirea elevilor?
În urma raportării, care are termen 11 ianuarie, privind estimarea elevilor aflați în dificultate cu privire la procesul online, vom vedea dacă sunt necesare măsuri suplimentare cu privire la flexibilizarea modului de încheiere a situației școlare de pe primul semestru.
Ce înseamnă flexibilizare în acest caz?
Flexibilizare înseamnă că vom analiza în funcție de situația reală. Nu-mi cereți să mă pronunț înainte de situația reală și să anunț pe supoziții. Vedem situația reală pe 11, consultăm experții, vedem apoi dacă e nevoie sau nu e nevoie de măsuri suplimentare față de cele care au fost luate și care sunt măsuri bune.
Ați spus că vreți o predictibilitate pentru examenele naționale. Anul trecut programele din cel de-al doilea semestru au fost scoase din programa de examen. Ce se întâmplă în acest an?
Susțin importanța predictibilității pentrru examenele naționale, și nu numai. Decizia poate fi luată doar în urma analizei prin care vom putea să începem sau nu semestrul al doilea în format classic. Este prematur să luăm o astfel de decizie. Dacă se va putea întâmpla din evoluția epidemiologică, din evoluția campaniei de vaccinare, din toate situațiile pe care le vom avea în cea de-a doua jumătate a lunii ianuare, să începem semestrul al doilea în format classic, înseamnă că vom putea organiza și ceea ce ne dorim și este necesar - o serie de acțiuni remediale.
