Școlile private acuză lipsa de sprijin și una din șase s-a făcut afterschool. „Guvernul ne-a spus că trebuie să ne reinventăm, să ne descurcăm”

Școlile private acuză lipsa de sprijin și una din șase s-a făcut afterschool. „Guvernul ne-a spus că trebuie să ne reinventăm, să ne descurcăm”

172 dintre cele în jur de 1100 de școlile particulare s-au transformat de la începutul anului școlar în afterschool ca să poată funcționa în continuare. Cel mai mare număr de școli, 89, au cerut modificarea codului CAEN al activității firmei în luna noiembrie când tot învățământul a trecut online, potrivit datelor Registrului Comerțului, solicitate de Școala 9.

05.01.2021

de Andreea Archip

Fenomenul firmelor care și-au adăugat codul CAEN 8891 – activități de îngrijire zilnică pentru copil - ca primă sau secundă activitate a fost de trei ori mai ridicat în 2020 față de 2019, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului, la solicitarea Școala 9. El indică, de fapt, zbaterea școlilor private ca să supraviețuiască.

Au rămas deschise fiindcă „nu au generat infecții suplimentare”

Reprezentantul Asociației Școlilor Particulare din România (ASP), Christian Comșa, spune că doar așa au putut școlile private să evite falimentul în contextul în care acest sector nu a primit niciun sprijin guvernamental.

„Într-adevăr există unități de învățământ care s-au reinventat și funcționează sub formă de cluburi, centre, afterschool-uri și așa mai departe în zona particulară, dar și asta are un argument în spate”, explică el. 

La discuțiile de astă-vară când am discutat cu premierul Orban apropo de susținerea învățământului particular, ne-a spus că trebuie să ne reinventăm, să ne descurcăm.
Christian Comșa

Și totuși, această mână de ajutor le-a venit tot de la guvernanți. „Sunt mulţi părinţi care efectiv sunt ajutaţi de aceste after-school-uri ca să poată să-şi desfăşoare activitatea profesională şi atâta timp cât ele nu au generat infecţii suplimentare nu au considerat că este necesar. Ele nici nu au fost incluse în hotărârea de Guvern şi în ordinul ministrului Educaţiei şi al ministrului Sănătăţii”, declara premierul Ludovic Orban în noiembrie, când s-a decis ca toate unitățile de învățământ să treacă în online. Mai puțin creșele și afterschool-urile. Premierul de atunci a accentuat și faptul că potrivit informațiilor pe care le are, nu au existat cazuri de îmbolnăviri cu COVID-19 în urma frecventării unui afterschool.

Cu siguranță studiile luate în considerare de premierul Orban sunt diferite de cele ale președintelui Klaus Iohannis. Acesta a pus la dispoziția publicației Școala 9 cercetările pe care s-a bazat când a închis școlile și una dintre ele arăta care este numărul de îmbolnăviri în rândul copiilor în unitățile de învățământ, dar nu era făcută nicio defalcare pe școli private și de stat sau pe afterschooluri versus clase obișnuite.

„E exact cum ar cere statul unui restaurant să dea de mâncare oamenilor gratis”

Dezbaterea cu privire la menținerea deschisă a unităților particulare a încins grupurile de părinți și profesori. 

„Întrebarea corectă este: de ce sunt închise grădinițele de stat? Simplu, pentru că statul nu vrea să își asume responsabilitatea în cazul în care există focare”, spunea o profesoară. „Culmea e că deși numărul de copii ar trebui să fie mai mic, majoritatea nu mai fac față acum. Ce distanțare se poate păstra astfel? Altul e interesul de a fi deschise”, e de părere o mamă.

Dacă nu puteau rămâne deschise ca afterschool sau creșe, multe afaceri educaționale s-ar fi închis, crede Christian Comșa. Și asta ar fi afectat copii, părinți și profesori deopotrivă, având în vedere că pe piață sunt în jur de 1100 de școli private în care învață în jur de 200 de mii de elevi.

„Noi suntem o entitate privată dar care e obligată de stat prin lege să presteze un serviciu. Dar nu se menționează sursa de finanțare. Exact cum ar cere statul unui restaurant să dea de mâncare oamenilor gratis, dar fără să spună de unde anume are restaurantul bani ăla să cumpere materie primă sau să plătească salariați”, spune președintele ASP.

Comșa se întreabă și dacă învățământul de stat e pregătit să primească atâția elevi de la privat, dacă sistemul școlilor private intră în colaps. În plus, este convins că învățământul privat s-a descurcat mai bine cu școala online decât cele de stat.

„Modul în care s-au abordat orele, modul în care se captează atenția elevilor, instrumentele folosite în școala online, toate au fost superioare. Noi, la școala pe care o administrez, am avut inclusiv regula ca elevul poartă uniformă. Și copilul se pregătea pentru școală, adică avea senzația că începe școala, nu stă în pijama, cu camerele aprinse, ca totul să aibă efect”, spune Christian Comșa.

Tichete pentru afterschool, cu cerere la final de an școlar sau la înscriere

Un alt ajutor a venit din partea autorităților au venit prin legea care face posibilă obținerea de tichete pentru afterschool. Din septembrie, când școlile s-au redeschis, părinții începuseră să se întrebe dacă pot să aplice pentru aceste sume de bani. Legea doar ce fusese promulgată de președintele Klaus Iohannis și publicată pe 20 august în Monitorul Oficial

„Nu am niciun cadru legal să pot sta acasă cât timp copilul nu poate frecventa grădinița și nu îmi permit să nu muncesc”, spunea o mamă în perioada când încă școlile funcționau fie hibrid, fie aveau toți elevii în bănci. O alta voia să aplice pentru că are doi copii care au nevoie acum de supraveghere ca să poată merge la serviciu.

Bani de la bugetul de stat pentru plata programului „școală după școală” au primit cei care au făcut o cerere scrisă către unitatea respectivă, de stat sau privată, la înscrierea copilului la școală sau grădiniță sau la finalul anului școlar pentru cel următor. Așadar, legea nu permite cererile depuse în timpul anului școlar în curs.

Facilitatea este doar pentru părinții cu copii mici, de grădiniță sau până la clasa a IV-a.

Suma pe care o pot primi părinții pentru fiecare copil este de 80% din indicele social de referință, care în prezent este de 500 de lei. Există însă discuții ca acesta să se majoreze până la 1200 de lei în următorii trei ani. Dar până atunci, tichetele educaționale valorează 400 de lei.

Reprezentantul școlilor private susține că aceste „ajutoare” neoficiale au fost prea puțin și că există școli private care s-au închis sau și-au închis din sedii.

Școlile private au rămas deschise în unele state din SUA

În unele state din SUA, școlile private au putut să aleagă dacă țin cursurile în sălile de clasă cu respectarea regulilor de igienă sau în online. Și asta a dus la un val de cereri de înscriere în învățământul privat, chiar din partea părinților care în mod normal nu-și permiteau aceste servicii. Dar au făcut sacrificii financiare ca să poată merge la muncă. 

„Telefonul îmi sună într-una și la capătul celălalt sunt părinți cu copii la școli de stat din New York care vor să aplice la privat, gimnaziu sau liceu”, spunea, în noiembrie 2020, Emily Glickman, președinta unei firme de consultanță educațională din SUA, pentru CNBC.

Mai multe studii realizate în SUA arată că infectările nu au ca sursă frecventarea școlilor private, care au elevi puțini și și-au investit toți banii în măsurile de siguranță anti-COVID.

Și în Marea Britanie sistemul privat a menținut școlile deschise la începutul pandemiei. În timpul stării de urgență, 74% dintre elevii școlilor private au mers normal la școală, în timp ce la stat doar 38% au beneficiat de educație în clasă, potrivit London School of Economics.

Foto: Vlad Chirea și Dumitru Angelescu

Andreea Archip

editor coordonator

Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu. 

CUVINTE-CHEIE

școală privata școală particulara tichete afterschool