„Partide alegeri parlamentare 2024” e în topul căutărilor românilor pe Google după rafala din primul tur al prezidențialelor, când peste două milioane l-au votat pe Călin Georgescu, candidat independent acuzat de faptul că a manipulat alegerile cu ajutorul social media.
„Partide alegeri parlamentare 2024” a crescut cu 700% în căutările românilor din ultimele 19 ore. În topul căutărilor sunt și „Kennedy Jr.”, „Victor Negrescu”, „Kennedy Jr. Călin Georgescu”, „UTA Arad - Universitatea Craiova” sau „Partidul Oamenilor Tineri”.
Cert este că primul tur a trecut și a lăsat în urmă multe întrebări.
Alegerile parlamentare „dictează, de fapt, care va fi direcția de dezvoltare în următorii patru ani”
Cu două săptămâni înainte de alegerile parlamentare, pe 14 noiembrie, în Cărtureștiul din Lipscani, are loc o dezbatere. Afară plouă mărunt.
18 scaune albe, așezate de-o parte și de alta a balustradei de la primul etaj își așteaptă publicul. Doar opt sunt ocupate, momentan. Mai sunt zece minute până încep discuțiile. Umbrelele picurânde, hainele închise la culoare și obrajii îmbujorați sunt elementele comune printre cei care mișună pe toate etajele librăriei.
„Cum aleg la alegeri?” și „De ce să ne pese de alegerile parlamentare?” sunt întrebările serii. Întrebările sunt „esențiale fiindcă dictează, de fapt, care va fi direcția de dezvoltare în următorii patru ani”, scriu organizatorii.
„De ce să ne pese de alegerile parlamentare?”
Ana Otilia Nuțu (Expert Forum), Vlad Adamescu și Răzvan Petri (Politică la minut) și Dan Tăpălagă sunt invitații serii.
„Probă. 1, 2.” Începe dezbaterea. Jurnalista Teodora Munteanu moderează.
E și Ana Ciceală la dezbatere, candidata independentă la Primăria Sectorului 3 care obținea, la începutul lunii iunie, 17% dintre voturi.
Cele 18 scaune albe se ocupă rapid. Restul publicului rămâne printre rafturile încărcate cu cărți.
Întrebarea „Cum o să ni se schimbe viața după aceste alegeri parlamentare?” își găsește rapid răspunsuri în dezbatere.
Iată câteva dintre argumentele aduse de jurnaliștii și experții angrenați în dezbatere:
- Ana Otilia Nuțu: „Sunt foarte multe decizii care sunt luate de stat. Tot ce înseamnă legi, tot ce înseamnă folosirea banilor publici, tot ce înseamnă impozite. Lucrurile astea contează pentru noi toți pentru că beneficiem de servicii publice, de la șosele, până la sănătate publică sau educație. Și în același timp plătim cu toții pentru aceste servicii. E foarte important să avem un control asupra puterii pe care o dăm reprezentanților noștri să ia decizii care ne influențează viața și asupra banilor pe care îi plătim ca să ni se întoarcă sub forma serviciilor publice.”
- Răzvan Petri: „Alegerile parlamentare sunt foarte importante. Avem de ales partidele, oamenii care ne vor reprezenta în Parlament. Uităm de foarte multe ori că majoritatea parlamentară o dă Guvernul și că președintele, oricare ar fi el, este și limitat la rândul lui de majoritatea parlamentară în alegerea premierului. Alegerile parlamentare sunt cele care sunt cele mai importante pentru noi și cele care au un impact în viața de zi cu zi: în sănătate, educație, taxe.”
- Vlad Adamescu: „În '90 președintele era mai puternic decât este acum. Parlamentul era într-o poziție evidentă de subordonare, dar lucrurile s-au așezat continuu în ultimii 35 de ani și acum Parlamentul are, din punctul meu de vedere, poziția dominantă în statul român. Programele candidaților la prezidențiale sunt toate programe care presupun că ei or să aibă o majoritate în Parlament. Nimic din ce propun în programe nu se poate realiza fără majorități parlamentare, fără un Guvern care să fie de aceeași culoare politică.”
Invitații discută, apoi, despre cifre. Cantitativ stăm bine la parlamentare. În unele județe sunt și câte 28 de candidați pe un loc. „Toată lumea vrea să sară în trenul câștigător”: 7% dintre candidați au fost și la alte partide.
Și totuși, de ce să ne pese de alegerile parlamentare?
Am aprofundat discuția ulterior cu Vlad Adamescu, masterand în Politici Publice Europene și Internaționale și cofondator al inițiativei civice Politică la minut, care are și o platformă online care explică politica pentru Generația Z.
Ideea principală e asta, explică Vlad, alegerile parlamentare sunt extraordinar de importante în sistemul constituțional românesc, pentru că în urma lor se hotărăște cine va fi la guvernare în România. „Tot ce ține, de exemplu, de infrastructură – cine construiește spitale, școli, poduri, pensii, salarii – absolut toate lucrurile astea depind de cine este la guvernare. Guvernul se stabilește în funcție de majoritatea din Parlament, de aia e important să mergem la parlamentare. Președintele e și el important, dar pe plan extern, apărare, securitate și lucruri de genul acesta.”
Percepția că alegerile prezidențiale ar fi mai importante decât cele parlamentare vine, pe de o parte, din faptul că președintele este ales prin vot direct. Pe de altă parte, explică Adamescu, participarea la alegerile pentru președintele României este mereu mai mare decât cele pentru Parlament, aceasta fiind o altă explicație a percepției greșite.
Cofondatorul Politică la minut mai explică și faptul că în România, în momentul de față, există trei blocuri politice mari:
- Un bloc al partidelor tradiționale, al cartelului PSD-PNL: „Vedem că a fost spulberat la alegerile prezidențiale și acum se chinuie și sunt speriați de ce o să facă la parlamentare.”
- Două blocuri antisistem (anti-PSD și anti-PNL): „un bloc liberal, format din USR, PNL, Reper, Sens și alte partide de genul acesta. Și avem și un bloc suveranist, format din AUR, SOS România și votanții lui Călin Georgescu.”
La prezidențiale, blocul suveranist antisistem a luat 38% dintre toate opțiunile de vot. „38%, evident, nu e suficient ca să facă o majoritate în Parlament. Dar ce se poate întâmpla este să vedem unul dintre partidele tradiționale, mai ales PSD, care să zică «Ok, nu avem cu cine să guvernăm România, o să atragem la guvernare unul dintre aceste partide suveraniste». Asta e cea mai mare problemă”, atrage atenția Vlad Adamescu.
Care-i faza cu Parlamentul?
„Parlamentul, alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat, este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a țării”, potrivit Constituției României.
Cu alte cuvinte, parlamentarii aleși reprezintă vocea cetățenilor în procesul decizional: adoptă legi și politici care ne influențează viața, de la educație și sănătate, până la taxe și drepturi civile.
Parlamentul României are 466 de membri: 330 deputați și 136 senatori, aleși printr-un sistem de reprezentare proporțională. Avem un deputat la 73.000 de români și un senator la 168.000 de locuitori.
Actualul Parlament al României și-a început activitatea în data de 21 decembrie 2020, după alegerile parlamentare desfășurate pe 6 decembrie 2020. Atunci, noii membri ai Camerei Deputaților și Senatului au depus jurământul și au preluat mandatul pentru o perioadă de patru ani.
Din 2020 și până în prezent, Parlamentul a adoptat 1430 de legi, potrivit site-ului Camerei Deputaților.
În România, formarea Guvernului este strâns legată de rezultatele alegerilor parlamentare. Astfel, partidul sau coaliția care obține majoritatea în Parlament are un rol decisiv în numirea premierului.
Conform Constituției, după alegeri, Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, ținând cont de propunerea partidului sau alianței cu majoritate parlamentară. Această desemnare reflectă relația dintre puterea legislativă (Parlament) și cea executivă (Președintele României și Guvern).
Ce sunt circumscripțiile electorale?
Alegerile sunt bazate pe un sistem proporțional, ceea ce înseamnă că partidele politice (sau alianțele lor) obțin locuri în Parlament în funcție de procentul de voturi pe care le primesc. Practic, dacă un partid obține un anumit procent din voturi, va primi un număr de locuri în Parlament proporțional cu acel procent.
Partidele politice trebuie să obțină cel puțin 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga țară pentru a intra în Parlament.
În plus, există și o variantă în care un partid poate obține locuri dacă primește cel puțin 20% din voturile din patru circumscripții electorale. Aceasta oferă o șansă suplimentară partidelor care pot avea sprijin local semnificativ, chiar dacă nu ating pragul național de 5%.
Pentru Senat, fiecare județ și municipiul București constituie o circumscripție electorală. Pentru Camera Deputaților, România este împărțită în 43 de circumscripții, iar fiecare județ are cel puțin o circumscripție. Municipiul București este împărțit în 6 circumscripții.
Alianțele între partide, care se formează pentru a maximiza șansele de a depăși pragul electoral, trebuie să îndeplinească un prag mai mare:
- 8% pentru alianțele formate din două partide;
- 9% pentru alianțele formate din trei partide;
- 10% pentru alianțele formate din mai multe partide.
În 2024, s-au înscris 31 de partide și alianțe la alegerile parlamentare și 19 organizații ale minorităților naționale.
Lista centralizată a tuturor candidaților pentru Senat la alegerile parlamentare din anul 2024
Lista centralizată a tuturor candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare din anul 2024
Cum votezi duminică
- Ai la dispoziție 14 ore pentru a merge la urne, adică votarea începe pe 1 decembrie la ora 7:00 și se încheie la 21:00. Dacă te prinde ora 9 seara la coadă, trebuie să fii lăsat să votezi și după această oră;
- Ai dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților. Nu poți vota în numele altcuiva și votul este secret;
- Cetățenii români cu drept de vot care au domiciliul sau reședința legal stabilite în
străinătate au la dispoziție două variante să voteze: prin corespondență sau direct la secția de votare din țara de domiciliu sau reședință. Îndrumarul alegătorilor din străinătate poate fi accesat aici; - Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința sau dacă sunt în aceeași circumscripție electorală. Adică un bucureștean din Sectorul 1 poate vota la orice secție din sector, fiind în aceeași circumscripție electorală, dar unul din Sectorul 3 nu poate vota în 4;
- Ca să aflați secția la care ați fost arondat, puteți accesa www.registrulelectoral.ro;
- Pe buletinul de vot se vor regăsi patrulatere care cuprind toate listele de candidați și candidaturile independente. Candidații se identifică pe listă prin prenume, nume și, în cazul alianțelor, prin apartenența politică și se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică, alianța electorală sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care a depus lista.
Mai multe informații despre votul de duminică, în Îndrumarul alegătorului din țară la alegerile parlamentare.
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
