Datele studiului iau în calcul procentul de elevi care abandonează școala, ponderea de cadre didactice necalificate, gradul de prezență la Evaluarea Națională și rezultatele obținute la examen, precum și gradul de marginalizare al comunității unde se află școala. Toți acești indicatori, adunați, constituie IRSE (indicele de risc socio-educațional).
Pentru acest studiu au fost analizate 4.158 de școli cu personalitate juridică, adică aproape 90% din totalul unităților de învățământ de stat. Celelalte școli nu au fost incluse în analiză, întrucât nu au datele complete în SIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România) - cea mai importantă bază de date a sistemului educațional.
Human Catalyst, asociație dedicată echității în educației - focusată pe copiii din medii vulnerabile, a realizat și o hartă interactivă cu un clasament al școlilor vulnerabile din fiecare județ și din municipiul București (cei care vor să aibă acces la hartă și la studiu trebuie să-și facă un cont de utilizator, gratuit).
Harta arată că unitățile școlare defavorizate sunt concentrate în Regiunea Nord‑Est (Vaslui, Iași, Galați) și în zonele în care sunt prezente comunități mari de romi (în special în Regiunea de Centru).
„Cele mai defavorizate unități de învățământ, la nivel de județ, având în vedere toți indicatorii IRSE se află în Covasna, Vaslui, Mureș, Călărași și Tulcea.“ - Raport Human Catalyst
Numărul de școli defavorizate a crescut
O concluzie importantă a raportului este că nivelul de inegalități între școli a crescut în ultimii ani. În anul școlar 2018-2019 erau 1.535 de școli „defavorizate“ (36,9%), în creștere față de anul 2017-2018, când 27% (1.169) dintre școli erau în risc socio-educaţional, dar și față de 2015–2016, când 1.206 de unități se încadrau în categoria celor defavorizate.
Totodată, numărul de școli considerate de nivel mediu a scăzut. Dacă în anul 2017-2018, 62% dintre unităţile de învăţământ (2.664) erau încadrate în categoria de nivel mediu, în 2018-2019 procentul lor a scăzut la 54.9% (2.281 de școli).
O scădere este înregistrată și în privința „școlilor de elită“. Prin școli de elită, asociația Human Catalyst definește acele unități de învățământ preuniversitar care se află în intervalul 0–0.5 al indicelui IRSE, adică au cele mai puține vulnerabilități spre deloc. Dacă în anul școlar 2016 - 2017, 113 școli erau considerate de elită, doi ani mai târziu numărul lor a scăzut la 56.
„Unitățile de învățământ cele mai defavorizate au, de regulă, rezultate mai bune decât ar fi de așteptat pe baza resurselor disponibile, în timp ce în unitățile favorizate rezultatele sunt, de regulă, mai slabe decât cele așteptate pe baza resurselor disponibile“, mai arată studiul.
Județele cu cei mai mulți profesori necalificați
În privința nivelului de calificare al cadrelor didactice, există diferențe semnificative, arată cei de la Human Catalyst. În județele Argeș, Gorj, Dolj, Dâmbovița și Teleorman procentul de cadre didactice necalificate este mai mic de 1%. Pe când, în Ilfov, Giurgiu, Călărași, Tulcea și Brașov este de peste 5%.
„Cea mai clară omogenitate a cadrelor didactice fără pregătire se regăsește în zona de centru și de sud a României, în general în zone clasificate ca fiind marginalizate“, potrivit studiului. Astfel, se confirmă că școlile din zonele dezavantajate au dificultăți în a atrage personal calificat.
Există 51 de unități de învățământ unde ponderea cadrelor didactice fără pregătire se află în intervalul 20–53,3%, dar și 2.383 de unități de învățământ unde toate cadrele didactice sunt calificate, mai arată rezultatele cercetării.
Rezultatele la Evaluarea Națională au scăzut în aproape toate județele
Analizând rezultatele la Evaluarea Națională, nota medie a fost mai mică în anul școlar 2018–2019 comparativ cu anul 2015–2016, în toate județele - cu excepția Satu Mare, Dolj, Timișoara și Vâlcea.
„Cele mai semnificative reduceri ale notei medii la Evaluarea Națională față de anul școlar 2015–2016 s‑au remarcat în județele Botoșani (cu –0,55 puncte), Covasna (–0,46 puncte) și Dâmbovița (–0,4 puncte)“, mai arată raportul.
În 1.042 de școli niciunul dintre elevi nu a obținut media 5 la Evaluarea Națională în anul 2018-2019. - Raport Human Catalyst
Județele cu cei mai mulți elevi care prezintă risc de abandon școlar
Riscul de abandon școlar este definit în raport ca „ponderea elevilor repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată“ dintr-o unitate de învățământ. Cei mai mulți elevii cu risc major de abandon școlar sunt în regiunea de Centru și relativ dispersați în cadrul județelor din regiunile Nord‑Vest, Sud‑Vest Oltenia și Nord‑Est.
La nivel județean, cele mai mari ponderi ale elevilor repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată, în anul școlar 2018–2019, erau în județele Covasna (9,5%), Mureș (8,5%), Dolj (6,7%), Sălaj (6%) și Teleorman (5,5%).
Totodată, cei de la Human Catalyst arată că în școlile în care nu se intervine cu măsuri remediale se agravează problema abandonului școlar. De exemplu, în Școala Gimnazială Nr. 1 Comuna Râmnicelu (județul Buzău), în 2015–2016 abandonul școlar era de 20,4%, iar în anul 2018 - 2019 a fost mai mult de dublu (45,6%).
Câteva dintre soluțiile pe care le propune Asociația Human Catalyst:
- alocări diferențiate, în mod proporțional cu nivelul dezavantajului
- intervenții focalizate în școlile cu probleme
- realizarea, la nivel central, de materiale de învățare, planuri de lecții și instrumente de evaluare
- programe de mentorat pentru profesori
- vizite frecvente ale autorităților centrale și locale în școli și la lecții — cu scop
de observare a realităților concrete, de motivare privind performanța
- creșterea timpului petrecut de elevi în școală și ocupat cu activități de instruire
- ținte obligatorii de progres pentru școli
- evaluări frecvente pentru elevi (cu itemi standardizați, pentru a măsura progresul)
îmbunătățirea infrastructurii.
Ministerul Educației a lansat, luna trecută, procesul de dezvoltare a „Hărții Școlilor dezavantajate din România“. „Acest instrument va avea un rol important în procesul de stabilire a modului și a priorităților de alocare a resurselor și a proiectelor din viitoarea programare financiară 2021-2027, dar și pentru a putea ghida intervenții strategice, realizate de Guvern, menite să reducă și să atenueze clivajele din educație“, a explicat Ministerul Educației.
