Aproape jumătate dintre copiii României nu înțeleg ce citesc. O arată testările internaționale PISA, a confirmat-o și Raportul BRIO privind nivelul de literație al elevilor din România.
În acest context, în toamna lui 2022, la inițiativa asociațiilor UiPath Foundation, NABU și OvidiuRO, a fost lansată biblioteca digitală NABU, o aplicație care își propune să construiască „drumuri accesibile către cunoaștere” pentru toți copiii.
La acest moment, în aplicație sunt disponibile 36 de cărți pentru cititor începător, 34 pentru cititor mediu, 33 pentru cititor avansat și 40 de cărți pentru cititor expert.
Cărțile NABU abordează teme variate precum prietenia, încrederea, empatia, mediul înconjurător și provocările vieții de zi cu zi. Poveștile sunt fie românești, fie preluate din alte culturi ale lumii și există inclusiv cărți în limba ucraineană.
Fiecare carte este adaptată cultural și lingvistic pentru a fi relevantă pentru copii. De exemplu, cărțile despre mâncare includ preparate locale, iar poveștile universale sunt transadaptate pentru a reflecta realitatea copiilor din România.
La doi ani de la lansarea aplicației, am mers cu Cristina Istrate, Project Manager la NABU, într-o școală din Ferentari să citim o poveste cu copiii.
5, 4, 3, 2, 1…
E o zi de noiembrie răcoroasă în Capitală. Pentru copiii de clasa a II-a de la Școala RUT din Ferentari, programul de școală se termină cu vizita Cristinei Istrate, Programs Manager la NABU, o aplicație cu povești bilingve, adaptate la gradul de citire al fiecărui copil.
Patru bănci lungi, lipite unele de altele și așezate pe lung imită un prezidiu. Sunt 13 scaune cu tapițerie roșie, șapte fete și șase băieți.
5, 4, 3, 2, 1…
E liniște printre copii după numărătoarea inversă a învățătoarei. Pentru următoarea oră, zgomot or să mai facă doar cărțile.
Scaunele, băncile, copiii, ghiozdanele sunt ușor numărabile. Cărțile din biblioteca clasei, însă, te vor pune în dificultate.
Cărți de povești mai noi sau mai vechi, mai subțiri sau mai groase, de toate mărimile și formele se înghesuie în biblioteca maro. Colecții de volume ocupă rafturi întregi, iar cele care nu prind loc pe verticală, sunt așezate perpendicular peste alte cărți.
„Fata Nor și Copiii de Soare”
Începe ora de lectură din aplicația NABU. Copiii își vor numele scrise pe etichete pentru ca „doamna Cristina” să îi poată striga.
„Astăzi am venit să citim împreună”, le spune Cristina. „Ce cărți vă plac cel mai mult?”, continuă. „Cele cu prințese”, „Matematica”, „Toate”, sunt răspunsurile date de copiii de clasa a II-a.
Încep să citească, alături de Cristina, „Fata Nor și Copiii de Soare”, de Cristina Beatrice Preda, una dintre cărțile disponibile în aplicație.
„În Țara-de-Soare totul e luminos și cald, dar într-o zi, toate florile se usucă. Soluția pare a fi Fata-Nor, cu care Copiii-de-Soare nu s-au purtat prea frumos. Oare va vrea ea să le salveze florile?”
Cristina le citește prima pagină, apoi le explică ilustrația. Cinci mânuțe ridicate vor să continue să citească a doua pagină. O fetiță cu părul împletit se ridică din bancă, se apropie de tabla pe care e proiectată povestea și începe să citească pe litere.
„Suntem atenți și citim literă cu literă să înțelegem ce am citit”
Copiii ies rând pe rând din bancă și merg în fața clasei să citească: unii pe litere, alții pe silabe, iar alții cursiv, parcă să-și motiveze colegii. Când un copil revine în bancă, câțiva alții ridică mâna să continue să citească povestea. De la entuziasm, unii ridică ambele mânuțe.
„Suntem atenți și citim literă cu literă să înțelegem ce am citit”, îi îndrumă Cristina, iar la nevoie citește cu ei pe litere.
E și o fetiță de clasa a IV-a în clasă care-și așteaptă fratele mai mic, așa că citește și ea. Mai rapid, mai clar, cu intonație „Mamă, cum a citit! Citește bine!”, o admiră un coleg din clasa a II-a.
Fie că citesc pe litere sau cursiv, copiii înțeleg povestea. „Copacii ne dau oxigen. Dacă florile nu ar exista, albinele nu ar avea de unde să facă miere”, e o observație legată de poveste pe care o face o fetiță.
Povestea se apropie de final. „Sper să mai citiți și altădată. Dacă citiți cu voce tare o să fie și mai ușor”, le spune Cristina și apoi le arată restul titlurilor din aplicația NABU. Pentru a populariza aplicația și a contribui la dezvoltarea literației copiilor, Cristina face asta periodic, în multe școli din țară, în special din mediul rural.
NABU „are nevoie de copii care să citească poveștile”
Aplicația „nu are nevoie de internet de mare viteză sau dispozitive ultra performante, are nevoie de copii care să citească poveștile”, potrivit site-ului. Așadar, misiunea NABU este să îmbunătățească literația copiilor, astfel încât până la sfârșitul ciclului primar, toți copiii să știe să citească și să înțeleagă ceea ce citesc.
„În general, lucrăm în comunitățile vulnerabile pentru că acolo este o lipsă acută de resurse. În foarte multe comunități nu există bibliotecă la școală sau în sat sau în comunitate sau dacă există, cărțile sunt extrem de vechi și total neinteresante pentru copii. Noi suntem o alternativă la cărțile fizice”, povestește Cristina Istrate, Programs Manager.
„Nu ne dorim să scoatem cărțile din viața copilului și mai ales la vârste mici. Sunt atât de importante să le răsfoiască, să le atingă, să aibă o relație cu ele, dar să fim și realiști. Nu există peste tot această posibilitate. Iar în cazul în care nu există cărți fizice, aplicația noastră e gratuită pentru toți”, adaugă.
Aplicația încurajează copiii să citească zilnic câte 15 minute, chiar dacă nu au acces la biblioteci sau cărți noi. În plus, cărțile sunt adaptate pentru niveluri diferite de literație, permițând copiilor să progreseze în propriul ritm.
„Pe cărțile noastre întotdeauna este trecută o cifră și o literă. Nivelurile de literație sunt măsurate ca în Statele Unite, pentru că în România nu există măsuri toate pentru nivel de literație și nu există împărțirea aceasta categorică”, spune Cristina Istrate.
Până în prezent, aplicația a înregistrat aproape 90.000 de descărcări. Utilizatorii petrec, în medie, 7 minute pe zi citind, însă în perioadele de vacanță timpul crește semnificativ, ajungând la 10-12 minute pe zi. NABU colaborează frecvent cu ONG-uri pentru a oferi acces la cărți de calitate copiilor din comunități vulnerabile.
De ce avem nevoie de aplicații ca NABU?
11,1 milioane de români nu au citit nicio carte în ultimele 12 luni, potrivit raportului Condițiile de viață ale populației din România în anul 2022. Deși opțiunile de citit s-au diversificat, iar accesul la lectură se face gratuit pe multe platforme, doar una din trei persoane din România mai citește cărți, potrivit datelor INS.
Numărul persoanelor din mediul urban care citesc cărți este de 2,3 ori mai mare decât cel al persoanelor care provin din mediul rural, iar analiza pe sexe ne arată că femeile citesc mai mult decât bărbații (34,4% față de 24,1%). În Sud-Vest Oltenia se citește cel mai puțin.
Când vine vorba de motive, românii nu mai citesc din lipsă de timp, 35%, și din lipsă de interes, 32%, după cum mai arată raportul din 2022.
Unul dintre proiectele de viitor ale NABU în România este implementarea funcției de narare, care va ajuta copiii să asocieze sunetele cuvintelor cu textul scris, prin evidențierea fiecărui cuvânt în parte.
De asemenea, pe 15 decembrie NABU va lansa alte opt cărți despre nutriție. Aplicația poate fi descărcată gratuit, iar cărțile sunt accesibile și printr-un web reader la adresa read.nabu.org.
Citește articolele din seria despre literație:
REZOLVAT. Legătura dintre literație și dezvoltarea unei societăți
Ivona Munteanu, coordonator de literație la Asociația Valori în Educație: „Literație ar trebui să facem toți, inclusiv profesorul de matematică”
SOLUTION BOX. Cum poți să dezvolți literația elevilor care au ajuns în clase mari fără să înțeleagă un text
Profesor în zone dezavantajate - coborârea de pe tocuri și burnout-ul din educație
SOLUTION BOX. Vrem ca elevii să citească? Idei pentru profesori, părinți și comunități locale
Ghid de lucru în comunități vulnerabile
Cum să faci literație la chimie sau istorie: jocuri de remi, povestiri compuse de elevi și dezbateri
„Citea patru cuvinte în 15 minute, acum le citește în 5”. Povești din laboratorul de literație de la Școala Giulești
Liliana Romaniuc, președinta Asociației Române de Literație: „O soluție este să-l asiști pe copil, să-l însoțești în învățare”
„Greșeam fundamental omițând acest aspect major al literației”
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
