Spre deosebire de fostul titular al funcției de ministru al Educației, Ligia Deca nu are nici măcar pagină de politician pe Facebook, cea mai utilizată rețea de socializare în România în momentul de față și principalul vehicul de propagare a mesajului politic. Fostul consilier prezidențial a comunicat sumar cu privire la numirea sa în funcție, folosind un cont de Facebook personal, iar în afara unei conferințe de presă care n-a mai fost transmisă live și la care ministrul apărea cu masca pe figură, prezența acesteia în prim-planul comunicării politice este modestă.
Cartolinele cu însemnele partidului au fost înlocuite de două campanii ale Ministerului, menite să micșoreze distanța dintre instituție și cetățeni. Una dintre ele este ,,Omul sfințește locul”, o rubrică săptămânală pe pagina Ministerului unde sunt prezentați oameni care contribuie la bunul mers al școlii românești. Numărul celor care au transmis reacții și comentarii pe pagina de Facebook a ministerului a crescut considerabil. Chiar săptămâna trecută, ministerul a promovat în cadrul rubricii o femeie de serviciu (îngrijitoare) de la o școală din București, pe doamna Petruța, punctând importanța recunoașterii muncii oneste a celor care au grijă ca școlile noastre să fie curate. Primul căreia ministerul i-a adresat o felicitare publică a fost directorul școlii din Curcani, fapt care ar putea indica o preocupare a instituției să ridice nivelul unităților de învățământ din mediul rural.
Podcast cu funcționari din Minister
În aceeași notă, a fost anunțată lansarea unui podcast cu funcționari din Minister, menit să explice, pe înțelesul tuturor oamenilor, rolul programelor cu finanțare europeană precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), PNRAS (Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar), POEO (Programul Operațional Educație și Ocupare), dar și celelalte schimbări pe care instituția își propune să le genereze în interiorul sistemului.
De remarcat faptul că în acest anunț, Ministerul a punctat faptul că toate aceste ediții de podcast menite să popularizeze programele și măsurile din educație ar trebui să răspundă la întrebarea ,,Ce măsuri concrete ia Ministerul Educației pentru binele copiilor noștri?” într-o manieră accesibilă și incluzivă.
Totuși, dacă ministrul Deca își dorește într-adevăr să crească gradul de încredere al cetățenilor în instituție, ar trebui să știe faptul că schimbările nu pot surveni doar în urma unor inițiative de modernizare a stilului de comunicare pe Facebook, atâta timp cât Ministerul rămâne o instituție care comunică greoi cu cetățeanul, care întârzie răspunsurile la cererile formulate în baza Legii 544/2001 și care are mari carențe la transparentizarea datelor. De asemenea, conducerea Ministerului ar trebui să aibă în vedere faptul că, în perspectiva adoptării unui nou pachet de legi ale educației, cetățenii așteaptă nu doar clarificări de principiu, ci și fundamentări pe baza unor studii și cercetări.
O dată cu demisia lui Sorin Cîmpeanu, Guvernul, dar și Partidul Național Liberal au pierdut principalul vector de imagine, după cum remarcă jurnalistul Costin Ionescu în analiza publicată pe Edupedu.ro. Cu 689 mențiuni pe principalele posturi de televiziune, Cîmpeanu a fost de departe unul dintre cei mai vizibili miniștri ai Guvernului Ciucă, devansat doar de controversatul Virgil Popescu. Plecarea acestuia lasă un spațiu gol în comunicarea publică a Guvernului, ceea ce ne poate determină să ne întrebăm: ce va fi pus în loc?
Poate va fi vorba de creșterea unui alt ministru, chiar din partea partenerilor de guvernare PSD sau UDMR, fapt care ar plasa–o pe Ligia Deca într-un con de umbră în partidul care a susținut-o sau, dimpotrivă, de o strategie favorabilă adoptării unei noi legislații în domeniul învățământului, caracterizată de o comunicare riguroasă, fără prea multe figuri de stil sau imagini artistice, axată pe predictibilitate și răspunsuri la obiect.
De la turul televiziunilor la podcast cu funcționarii din Minister, de la mese urcate pe scenă la mesaje de mulțumire adresate îngrijitoarelor care au grijă de școlile din țară, rămâne de văzut dacă noua strategie de comunicare a Ministerului Educației va face viziunea de reformă România Educată mai digerabilă sau, dimpotrivă, se va împotmoli de ,,bombele cu ceas” pe care Sorin Cîmpeanu le-a plasat cu migală în proiectele inițiale ale legilor educației.
Prescrierea plagiatului, permiterea prelungirii mandatelor rectorilor, concursurile cu dedicație în colegiile naționale sunt doar câteva dintre cele care ar putea detona proiectul de reformă care astăzi ne este prezentat printr-o comunicare care reușește să împace sobrietatea instituțională cu umanitatea caldă și empatia, fără de care orice schimbare într-un sistem de o asemenea inerție este de prisos.
