Bursa socială pentru elevii din mediul rural, care merg la liceu în altă localitate, a fost eliminată de Ministerul Educației, la începutul lunii septembrie, printr-un Ordin de ministru. De asemenea, potrivit aceluiași ordin, elevii de clasa a V-a nu mai beneficiază de burse de merit.
Liceenii care sunt nevoiți să studieze într-o altă localitate decât cea de domiciliu, așadar să facă naveta, primeau o bursă lunară de 200 de lei. Acordarea acesteia nu era condiționată de venitul net lunar al familiei, potrivit edupedu.ro.
Ministerul Educației a fost aspru criticat pentru decizia de a scoate aceste burse, inclusiv de Avocatul Poporului care a atras atenția că astfel „se mențin și se vor adânci inechitățile între elevii din mediul rural și cei din mediul urban”.
Suma forfetară în locul bursei rurale
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a revenit asupra deciziei și a anunțat miercuri, 14 septembrie, că va oferi alocații de transport liceenilor din rural care fac naveta. Așadar, bursele rurale vor fi înlocuite, spune ministrul, cu alocația de transport.
„Este vorba de o sumă forfetară pentru toți acei elevi care învață în altă localitate decât cea de domiciliu. Suma poate ajunge la 200-300 de lei/elev, peste bursa socială de 200 de lei. Aceste alocații forfetare pot crește cu până la 50% în cazul în care abonamentele de transport în zona respectivă sunt foarte mari”, a spus Sorin Cîmpeanu, potrivit Libertatea.
Oficialul a precizat și că bursele sociale sunt plătite din bugetele autorităților locale, în timp ce transportul elevilor este asigurat din bugetul Ministerului Educației.
Școala 9 a vorbit cu două liceene navetiste din Vaslui despre cât de importanți sunt acești bani, despre sacrificiile părinților și despre firul de ață de care atârnă uneori decizia multora de a continua să meargă la școală.
Foto: Dumitru Angelescu
Drumul spre școală începe de la 5.45
Ana și Alexandra au 17 ani și sunt eleve în clasa a XII-a la Liceul Tehnologic „Nicolae Iorga” Negrești, din județul Vaslui. Pentru a ajunge la liceu, sunt nevoite să facă zilnic naveta din satul mănăstiresc Rafaila. Drumul nu e foarte lung, sunt 15 km între localități, dar fetele sunt nevoite să se trezească dis de dimineață, la ora 5:45, pentru a ajunge la timp. Acasă se întorc după ora 15.00.
Abonamentul pe luna septembrie a costat 240 de lei, dar asta pentru că școala a început pe 11 septembrie. Pe o lună întreagă, abonamentul costă aproximativ 300 de lei.
Amândouă au primit anul trecut bursa rurală. „Da, era un venit în plus, ne ajuta la transport, de exemplu, care costă de două ori mai mult. Sau erau bani pentru pachetul de la școală”, spun fetele.
Transportul costă de două ori mai mult
S-a mai întâmplat să le fie decontat transportul, spune Alexandra, dar nu mereu. „Se depun cereri la secretariat pentru asta, dar uneori primim doar un sfert din sumă”, povestește eleva.
Alexandra mai are doi frați, o soră în clasa a IX-a, care face naveta tot la liceul din Negrești, însă învață după-amiază, și un frate în clasa a VII-a. Așadar, pentru părinții fetei, povara e dublă, cel puțin în ceea ce privește transportul.
Un lucru e cert: deși provin din familii modeste, nu s-au gândit niciodată să abandoneze școala, dimpotrivă. Au avut medii mari în fiecare an, între 9 și 10, iar anul trecut, Alexandra a primit și bursă de merit, după cum povestește chiar mama ei.
„Traiul e destul de greu în zonă, dar nu vreau ca ai mei copii să renunțe la școală, sub nicio formă, îi încurajăm să învețe și să facă și facultate”, povestește mama Alexandrei.
Femeia e casnică, la fel și soțul ei, și împreună au grijă de animalele din gospodărie, care reprezintă principalul lor venit. Au vaci, oi și păsări. „Noi avem animale și pământ, nu putem să facem acte pentru o altă bursă socială, căci nu ne încadrăm în cerințe. Nu mi se pare corect, copiii nu au nevoie numai să mănânce, sunt multe alte nevoi la mijloc: haine, rechizite, care sunt foarte scumpe, transport…”, spune femeia.
„Copiii au de suferit dacă nu mai primesc aceste burse”, adaugă ea. Mama elevei a povestit că a fost nevoită să renunțe la locul de muncă pe care-l avea în Negrești - la o firmă de catering - tocmai din cauza transportului. „Era costisitor, mulți bani se duceau pe transport, și mai aveam și animalele acasă. Ele au rămas sursa noastră de venit. Asta e situația în zonă, spune femeia, nu mai ai unde munci.
„Soțul mai muncește și el ici-colo, pentru un venit în plus, dar nu e angajat cu carte de muncă”.
Lupta pentru școală
Alexandra e hotărâtă să dea admitere, după Bac, la o facultate din Brașov, unde va studia Management.
Și părinții Anei se ocupă cu creșterea animalelor, după cum povestește eleva, au vaci și păsări. Vând brânza pe care o fac în gospodărie. Doi dintre frații ei mai mari au plecat la muncă în străinătate, spune fata. Ea are alte planuri de viitor: vrea să devină jandarm, iar pentru asta va veni în București să dea admitere la Academia de Poliție.
„Asta mi-am dorit de mică, sunt hotărâtă, iubesc sportul și încerc să mă pregătesc cât mai bine pentru admitere”, spune eleva.
1 din 3 elevi de la Liceul din Negrești e navetist
Într-o discuție cu Școala 9, directorul Liceului Tehnologic „Nicolae Iorga” Negrești, Matei Gabriel, a declarat că peste 400 de copii fac naveta la liceul din oraș, din localitățile vecine, adică 31% din totalul elevilor. Este singura unitate de învățământ liceal pe o rază de 50 de kilometri.
„Am avut cam 170 de elevi care au prins bursa rurală anul trecut. În jur de 400 de elevi fac naveta și anul acesta. Ei sunt eligibili și pentru alt tip de bursă. Până în 200 de elevi ar fi putut, așadar, să prindă bursa rurală și anul acesta. Este o sumă pe care, într-adevăr, mulți dintre ei se bazau pentru a-și plăti transportul”, explică directorul.
„E o păcăleală că se decontează integral naveta elevilor, așa cum se spune pe la TV, nu corespunde cu realitatea din teren”, adaugă directorul, care explică că sumele alocate de Ministerul Educației pentru asta nu sunt niciodată suficiente pentru toți elevii.
Astfel, el întărește ideea că scoaterea burselor ar putea să sporească abandonul școlar, și-așa sporit în județele sărace ale României, așa cum este județul Vaslui.
„De pildă, a existat o perioadă când s-au decontat toți banii pe transport, în primul semestru, iar în al doilea nu s-a mai decontat nimic. A trebuit atunci să intervenim financiar pentru niște elevi care nu mai veneau la școală tocmai pentru că nu aveau bani de transport”, afirmă directorul Matei Gabriel.
„Așteptăm să vedem ce se va întâmpla cu alocația de transport promisă de ministrul Educației. Vedem că lucrurile se schimbă totuși de la o zi la alta și ițele sunt destul de încurcate”, conchide el.
Copiii care se opresc la opt clase
Și organizația Salvați Copiii a atras atenția, printr-un comunicat de presă, că eliminarea bursei sociale pentru elevii din mediul rural care merg la liceu în altă localitate va agrava abandonul școlar.
În urma unor măsuri integrate de reducere a acestuia, abandonul școlar a rămas neschimbat în ultimii 10 ani, potrivit organizației - peste 35.000 de elevi din toate ciclurile gimnaziale au abandonat școala în 2019/2020.
Mai mult, România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puțin, deși ținta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârșitul anului 2020.
Foto principală: Eli Driu
