Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
De câtă practică are nevoie un tânăr înainte să ajungă la catedră? Liceele pedagogice sunt gândite astfel încât elevii să intre în sala de clasă încă din clasa a 9-a și să predea dintr-a 11-a. De altfel, absolvenții de pedagogic pot să intre în sistem imediat după absolvire. Am fost la orele de practică de la Colegiul Național „Elena Cuza” din București ca să înțelegem mai bine cum se formează profesorii.
Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
Până acum doi ani, Ionuț Stan ajuta romii care cerșeau pe stradă, în Franța, să se angajeze și să-și găsească o casă. A revenit acasă și, prin asociația Gipsy Eye pe care a fondat-o când era student, ajută copiii romi din satul ieșean Cozmești să nu abandoneze școala. Munca lui e cu atât mai grea cu cât nu luptă doar cu sărăcia, ci și cu discriminarea. „Toată lumea le spune: să fii rom înseamnă să fii hoț, să fii rău. Noi le spunem: rom înseamnă tradiție, înseamnă că ai o limbă a ta, că poți să faci orice în viață dacă muncești.” De Ziua Internațională a Romilor, sărbătorită anual pe 8 aprilie, vă prezentăm povestea unui luptător pentru drepturile lor.