Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
ANALIZĂ. Facem numai calcule frumoase și suntem cu cel puțin trei ani înaintea altor țări. Așa ai putea concluziona după ce compari manualele de matematică din România cu cele din alte țări europene. Ceea ce pare că sună ca o laudă, însă, ascunde motivul pentru care ne situăm printre codașele testelor PISA și cultivăm conștiincios o imagine a matematicii drept grea, urâtă sau chiar înspăimântătoare.
Atenție: mic ghid non-tehnic. Deși pare o invenție nouă și hot, softul de conferințe online există încă de pe vremea în care era Windows XP rege. Îmi amintesc cum ne făceam cu rândul conturi gratuite temporare pe Webex și cum, mai apoi, cineva ne-a dezvăluit existența lui NetMeeting, cel mai urât, dar și cel mai rapid soft de screen-sharing care a existat vreodată.
Renee Hobbs crede că inteligența artificială poate fi un bun partener tehnologic și nu un dușman sau un instrument pentru a trișa la școală. Îi lasă pe studenții ei de la Universitatea Rhode Island, unde predă educație media și digitală, să-l întrebe orice pe ChatGPT, să genereze imagini în Canva, iar uneori, să creeze figuri umane într-o aplicație online. Secretul stă în transparență, spune Hobbs, într-o discuție cu Școala 9: îi pune pe studenți să-și prezinte procesul muncii lor, ce au ales și de ce și cum au formulat cerințele către partenerul AI.