Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Greva generală a determinat Ministerul Educației să ia decizia ca inspecțiile la clasă să nu mai conteze la nota de la examenul de titularizare. În confuzia generală au fost prinse cadre didactice care au susținut totuși aceste inspecții înainte de decizia anulării și unele cu eforturi mari, cum ar fi călătorii de sute de kilometri și bani din propriul buzunar pentru materialele didactice. Jurnaliștii de la Școala 9 au vorbit cu trei profesoare care povestesc absurditatea prin care au trecut și cu un expert în educație despre relevanța acestor inspecții.
De ce am învățat mai mult la școală despre figuri istorice precum Ștefan cel Mare, în timp ce am ignorat robia romilor sau Holocaustul din România? Cum a modelat această perspectivă asupra trecutului nostru felul în care ne raportăm la lumea înconjurătoare? Am discutat aceste aspecte ale programei cu o profesoară de istorie, Anemaria Soreață.
Întoarcerea la școală după șapte luni de învățământ online este un extemporal atât pentru elevi, cât și pentru profesori. Școala nu a avut niciodată o pauză atât de lungă nicăieri în lume. Am adunat impresiile redeschiderii școlii de la profesorii și elevii de la Liceul Edouard Branly din Dreux. Ne-au vorbit despre ce înseamnă readaptarea la un program fix, dar și despre conștientizarea nevoii de școală, în forma ei clasică, în bănci, cu luat de notițe și cu pauze.