Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat, recent, că va propune autorităților sanitare să permită desfășurarea cursurilor cu prezență fizică și în școlile din localitățile unde rata de infectare este sub 3 la mie, indiferent de rata de vaccinare. Săptămâna aceasta, școlile sunt deschise după regulile cunoscute: rata de vaccinare a angajaților fiecărei unități de învățământ trebuie să depășească 60%. În caz contrar, elevii vor face școală online.
Expertul în sănătate publică, Răzvan Cherecheș, a explicat, într-un interviu pentru Școala 9, că rata de vaccinare în rândul profesorilor este irelevantă pentru siguranța elevilor, atât timp cât în școli nu sunt respectate măsurile de protecție necesare. Aici, expertul a menționat cât de importante sunt ventilarea aerului din clase și testarea periodică. În plus, Cherecheș spune că deschiderea școlilor va accelera transmiterea virusului SARS-CoV-2 și critică dur Ministerul Educației pentru că „ia decizii politice” și nu a pregătit în timp util școlile pentru ca elevii să poată reveni în siguranță, în bănci.
Foto: Răzvan Cherecheș. Arhiva personală
Școala 9: Sunt școlile focare de infecție? Când trebuie închise?
Răvan Cherecheș: Din punct de vedere științific, e clar că școlile reprezintă un catalizator, un accelerator al transmiterii din comunitate. De ce se întâmplă asta? E foarte simplu: ai un număr mare de persoane într-un spațiu care nu e ventilat corespunzător și în care aceștia petrec o durată lungă de timp împreună. Acesta este și motivul pentru care, în situații de pandemie, școlile sunt primele care sunt închise. Ținând cont de rata de transmitere din comunitate, din România, deschiderea școlilor fără măsuri adecvate de protecție îi expune la un risc semnificativ pe elevi și familiile lor.
Rata de vaccinare a profesorilor este irelevantă. Decizia de a deschide școlile care au rata de vaccinare de peste 60% n-are nicio relevanță științifică. Este o decizie care este convenabilă Ministerului din punct de vedere politic, pentru că media vaccinării în rândul profesorilor, la nivel de țară, era deja peste 60%. Să ții cont, într-adevăr, de rata de vaccinare ar însemna ca școlile să se deschidă atunci când se atinge imunitatea de grup.
Ținând cont de rata de transmitere a tulpinii Delta, ar fi trebuit să avem o rată de vaccinare de 86%, elevi și personal, căci și elevii fac parte din același ecosistem. Abia aceasta ar fi fost o decizie bazată pe știință.
Cum procentele de vaccinare, atât în rândul profesorilor, cât și în rândul elevilor sunt mult mult mai mici - plus că ai elevi sub 12 ani care nu pot fi vaccinați - e nevoie de alte măsuri pentru ca școlile să rămână față în față.
Care ar fi acestea?
Avem deja suficiente studii (din Israel, SUA etc.) care ne spun cum poți să ții elevii și profesorii în condiții de siguranță, dacă rata de vaccinare e mică. Și vi le amintesc în ordinea importanței:
- Ventilația Avem nevoie de aparate care să schimbe aerul din clase de minimum de trei ori pe oră. Altfel, putem avea ventilație pasivă - geamuri deschise în permanență;
- Testare săptămânală. Optim ar fi de două ori pe săptămână, dar și săptămânal e OK, a întregului personal și a tuturor copiilor, pentru identificarea acelora care au infecție asimptomatică;
- Purtarea măștii în permanență în interior, inclusiv la orele de sport din interior.
- Distanțarea de minimum un metru și jumătate, în timpul activității școlare.
Dacă aceste condiții sunt respectate, chiar dacă rata de vaccinare e mai mică, probabilitatea aparițiilor de focare în școli scade. Pentru că, dacă știm ceva, acel lucru e că tulpina Delta a anulat avantajul pe care-l aveau copiii, acela că se infectau mai greu și transmiteau mai greu infecția decât adulții, ca în cazul tulpinei Alpha.
Cu tulpina Delta știm deja că se infectează la fel de ușor și pot transmite infecția la fel de ușor. Diferența apare doar la faptul că copiii au probabilitatea mult mai mică să facă simptome severe sau chiar să moară, în comparație cu adulții. Cei mai mulți fac infecții asimptomatice, dar asta înseamnă că se transformă, involuntar, în vectori de transmitere și duc infecția în familie. Or, dacă au membri de familie care sunt vaccinați sau vaccinați și cu sistemul imunitar afectat de diverse boli autoimune sau boli grave, precum cancerul, atunci riscă să-i infecteze și să le pună viața în pericol.
„Dacă testarea e periodică, este un instrument suficient de bun”
Cât de eficiente sunt testele de salivă care, potrivit Ministerului Educației, urmează să ajungă în școli?
Nu sunt la fel de precise ca un test PCR, dar dacă se aplică periodic și în număr extrem de mare, precizia e suficient de bună. Problema ar fi că unele dau rezultate fals negative. Repet, dacă testarea e periodică, atât în rândul celor vaccinați, cât și în rândul celor nevaccinați, este un instrument suficient de bun pentru a fi identificate cazurile pozitive din colectivitate.
Credeți că deschiderea școlilor în aceste condiții este o metodă de impulsionare a vaccinării în rândul profesorilor?
Nu. Dacă voiau să crească rata de vaccinare, atunci spuneau direct că profesorii sunt obligați să se vaccineze ca să-și continue activitatea sau să aibă vaccinare de 86%. Dacă a crescut procentul de vaccinați în rândul profesorilor, pe parcursul a două zile, așa cum anunță ministrul Educației, e o schimbare făcută din pix.
Eu sunt convins că sunt multe elemente de fraudă - unele procente s-au schimbat doar pe hârtie, nu și în realitate. Oricum, procentele nu se schimbă peste noapte, e nevoie de o perioadă mai mare pentru a însemna ceva, dacă ne gândim că trebuie să facem două doze de vaccin și să așteptăm o perioadă de 10 zile după pentru a fi protejați în fața virusului.
Nu putem să ne așteptăm ca rata de vaccinare în rândul copiilor să crească dacă părinții lor nu sunt convinși că asta e cea mai bună soluție pentru copiii lor.
România e însă codașă și la vaccinarea copiilor. Cum vedeți această situație?
Asta are de-a face cu mai multe lucruri. Campania de informare, coordonată de primul ministru, a fost extraordinar de proastă: abordare generică, care n-a fost structurată pe mai multe grupuri țintă, cu mesaje care să fie personalizate pe grupuri țintă diferite și nu s-a făcut niciun fel de campanie orientată către copii și către părinții lor. La fel cum nu s-a făcut nicio campanie orientată către profesorii din școală, așa încât să le răspundă întrebărilor și fricilor pe care le au legat de vaccinare. Nu putem să ne așteptăm ca rata de vaccinare în rândul copiilor să crească dacă părinții lor nu sunt convinși că asta e cea mai bună soluție pentru copiii lor.
„Mi se pare că Ministerul Educației este prins într-o campanie de diversiune și dezinformare”
Credeți că va ajuta faptul că închidem școli de la țară, dar cele din aglomerațiile urbane stau deschise?
E un alt efect secundar a deciziei ministrului Educației. Această decizie are un singur rol, acela de a salva imaginea ministrului Educației, nu are nicio treabă cu protecția copiilor. Dacă ar fi avut, s-ar fi luat peste vară măsurile necesare pentru ca elevii să fie trimiși în siguranță în școli, ori să fi impus obligativitatea vaccinării cadrelor didactice. Acest lucru ar fi făcut diferența.
În mediul rural, rata de transmitere este mai mică pentru că oamenii sunt mai distanțați, dar asta nu înseamnă că școlile în mediul rural nu accelerează transmiterea. Dacă în mediul rural ai zero cazuri, asta nu înseamnă că nu există cazuri, ci că ele nu sunt raportate.
Pentru că, pe de altă parte, dacă ai o școală cu profesori nevaccinați, în mediul rural, profesorii respectivi, în momentul în care încep școala față în față, sunt expuși la un risc mult mai mare decât copiii. Aici, în mod evident, faptul că acum s-a decis să se țină cont de incidența de 3 la mie e din nou la fel de irelevantă. Mi se pare că Ministerul Educației este prins într-o campanie de diversiune și dezinformare.
Repet, Ministerul Educației ar trebui să se concentreze exclusiv pe: ventilație, distanțare, măști, testare. Acestea sunt elementele care țin de informarea și educarea profesorilor, părinților și copiilor, în afară de de vaccinare.
Cu asta trebuia și trebuie să se ocupe Ministerul Educației. În schimb, vorbește de lucruri care nu țin de ei și nu sunt bazate pe știință. Pentru că, dacă în școli sunt respectate condițiile pe care le-am menționat înainte, chiar dacă ai în comunitate o rată mare de transmisie, copiii sunt în siguranță. Dacă nu sunt respectate condițiile și tu ai incidența sub 3 la mie, tot se accelerează transmiterea, pentru că înghesui copiii în sălile de clasă, care prost ventilate, unde petrec ore în șir.
În situația dată, educația online este cea mai bună soluție, deși sunt de acord că nu e optimă și că a avut rezultate negative. Dar e fie asta, fie ne mor bunicii.
În aceste condiții, e mai indicat să se treacă în sistemul online? Vedem în continuare dezbateri în rândul părinților, un sondaj recent arată că mai mult de jumătate vor școală în format fizic pentru copiii lor.
Discuția e în felul următor: părinții, din nefericire, compară lucruri care nu-s comparabile. De exemplu, compară educația dinainte, față în față, cu educația online. În mod evident, educația față în față este superioară educației online, dar noi cu ce comparăm, de fapt? Cu morți suplimentare care ar putea fi evitate. Întrebarea pentru părinții care zic că ai lor copii trebuie să învețe față în față ar fi - sunt dispuși să plătească cu moartea unui bunic din familia lor pentru această situație? Pentru că rata de transmitere e foarte mare și avem sute de morți zilnic, iar școala va accentua rata de transmitere.
Dacă școlile ar fi fost dotate corespunzător și pregătite, căci Ministerul Educației nu a făcut nimic toată vara, acum nu aveam această discuție, pentru că n-ar mai fi contat rata de transmitere în comunitate, iar școlile erau locuri sigure.
Discuția se mai pune și în felul următor: are vreun părinte certitudinea că copilul lor nu va face parte din procentul acela foarte mic de copii care fac forme severe sau chiar mor? Părinții ar trebui să fie extrem de supărați pe Ministerul Educației, care nu le-a asigurat condiții decente pentru educație față în față corespunzătoare. Să nu mai vorbim de faptul că toți copiii ar trebui să primească măști gratuite de la stat, și profesorii și elevii, ca să poată să fie în siguranță în școală. Nu le primesc. Dezbaterea e între oameni care n-au niciun fel de control, oamenii dezbat acum cum să repare o barcă care e complet găurită.
Dar și aici România e repetentă, mulți copii nu au acces la internet și/sau dispozitive digitale pentru a putea învăța.
Din păcate, și aici e vina Ministerului Educației. Repet, nu au făcut nimic toată vara, nu s-au pregătit deloc pentru situația de acum. De pildă, iată, nu s-a discutat aproape deloc despre sisteme de ventilație în școli. Care ar fi foarte costisitoare. Ministerul Educației putea să spună: oameni buni, nu avem bani, nu ne putem permite să facem ventilație, cum spun studiile. Și atunci înseamnă că sunt șanse mari să trebuiască să facem educație în sistem online, haideți să facem training profesorilor, să achiziționăm dispozitive, dar nu s-a făcut nimic sau mare lucru nici în zona asta. Pentru că Ministerul Educației nu și-a asumat că nu poate să le facă, a evitat discuția și a mers spre soluții inventate, cum ar fi aceasta, rata de vaccinare să fie 60%. Nu ne ajută cu nimic, nu are nicio legătură cu datele științifice.
Foto: Vlad Chirea
