În 2012, Laura Dachin a decis să plece în Finlanda. A primit un post de profesor de limba engleză la o grădiniță din Helsinki în urma unei recomandări. Lucra atunci ca profesoară de limba română în Brașov. Și oricât de grea părea perspectiva mutării într-o altă țară, nu a dorit să rateze șansa de a lucra într-unul dintre cele mai bune sisteme de învățământ din lume.
După un an i s-a cerut sprijinul pentru a preda limba maternă copiilor români din Helsinki și în același timp, să predea și la un institut specializat în cursuri pentru adulți. „Cursul se adresa adulților care doreau să se familiarizeze cu limba română din diferite motive, fie erau căsătoriți cu un cetățean român, fie aveau prieteni în România”, povestește profesoara. Atunci a făcut suportul de curs pe care îl folosește și astăzi. Ideea de a se extinde și în Danemarca a prins contur în urma unui „studiu de piață” făcut prin intermediul cunoștințelor și prietenilor români care își doreau ca cei mici să rămână conectați cu rădăcinile lor.
„După primul an, au aflat unii de la alții despre aceste cursuri. Ulterior, am dezvoltat și o pagină pe Facebook - Școala Românească Ion Creangă. Pe acea pagină, am promovat activitatea școlii, iar solicitările de înscriere a copiilor au crescut de la an la an.” În Danemarca sunt în jur de 30 de mii de români, potrivit datelor oficiale.
Cum să rămâi aproape de România
Astăzi, Laura Dachin coordonează trei centre românești, în Århus, Fårvang și Vejle, la care are înscriși 85 de copii. Copiii frecventează cursurile în regim after-school. Sunt împărțiți după vârstă și învață despre obiceiurile și tradițiile din țara noastră și exersează limba română. Fac parte fie din familii românești sau bilingve. Singura condiție ca un copil să poată veni la școala de limbă română este să aibă vârsta de șase ani împlinită și unul dintre părinți să fie de naționalitate română.
Înființarea școlilor nu a fost deloc o povară birocratică și a avut parte de tot sprijinul autorităților. Profesoara a mers la autorități cu o listă alcătuită din părinții care solicitau aceste cursuri și a cerut un spațiu.
„Tot autoritățile daneze sunt cele care ne-au pus la dispoziție și suportul tehnic necesar pentru desfășurarea orelor: smartboard, proiector, laptop, acces gratuit la internet etc. Legile europene oferă și asigură posibilitatea efectuării cursurilor de limba maternă pe tot teritoriul Uniunii Europene. De aici, totul a evoluat până am ajuns în stadiul actual”, explică Laura.
Danemarca a ținut școlile deschise în pandemie
De aici încolo a trebuit să-și pună toată priceperea la treabă. Predă prin metode interactive, bazate mai mult pe joc și joacă, pe implicarea directă a copilului în procesul de învățare. Susține singură toate orele. Predă limba română, face lectură, scriere, caligrafie. Cei mai mulți dintre elevii ei vin ca să nu uite limba, să vorbească corect, să scrie corect, să învețe noțiuni de geografie și istorie a României. Le vorbește inclusiv despre impactul sistemului comunist asupra culturii și civilizației române și despre cum a evoluat țara noastră de-a lungul istoriei.
„În opinia mea, aceste lucruri sunt extrem de importante pentru dezvoltarea lor personală. Cunoscându-și rădăcinile, vor putea să înțeleagă mai bine și să asimileze corect diferențele între diferitele societăți, cum sunt cea din care vin și cea în care trăiesc”, spune Laura.
Cu excepția primei perioade a pandemiei, acum în Danemarca școlile funcționează normal din august cu măsuri de igienă și distanțare. „Singurii care au rămas în sistemul online mai mult timp au fost studenții.”
Danemarca a avut în jur de 153 de mii de cazuri de COVID-19 până acum, la o populație de aproape 6 milioane.
Potențialul profesorilor români
Laura Dachin este foarte fericită cu viața pe care o are în Danemarca. Simte că toată munca sa este apreciată la justa valoare. Acum doi ani a primit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de cavaler pentru promovarea culturii în Danemarca și în octombrie a fost nominalizată în topul „100 de români din diaspora”.
De aceea vrea să facă mai mult și s-a înscris pe lista de candidați pentru consiliul local. Vrea să își ajute și mai mult comunitatea din orășelul Tange, zona Viborg. Trăiesc acolo ca într-o Românie mai mică, dar una care funcționează, așa cum și-ar dori să fie și acasă. Laura simte că în România ultimilor 30 de ani, sistemul de valori a fost răsturnat sau a dispărut. „Lucrurile cu adevărat importante pentru dezvoltarea frumoasă a unui copil au fost trecute în coada listei sau scoase de pe listă”, spune profesoara.
În cei șase ani de Danemarca a putut să observe diferențele dintre cele două sisteme. „Există foarte multe cadre didactice care pot aduce un suflu nou, metode noi, idei noi, dar, din păcate, nu le este permis să le implementeze decât la o scară extrem de redusă. În Danemarca, sistemul în sine este permisiv și inovativ.”
Vede și lucrurile bune la școala de acasă: pedagogi de excepție datorită cărora mulți copii își descoperă potențialul foarte repede și cunoștințele de cultură generală care sunt predate la o scară mai largă decât în alte sisteme. „Din punctul meu de vedere, nu informația este greșită, ci modalitatea de transmitere a ei nu este adecvată vârstei.”
Copiilor danezi li se predau la școală drepturile pe care le au
În Danemarca, copilul este privit diferit, este cu adevărat o prioritate. Elevii își cunosc foarte bine drepturile, pentru că le sunt predate la școală. În plus, accesul la învățământ este 100% gratuit.
În țara scandinavă, copilul are posibilitatea să se dezvolte conform constituției lui interne, conform înclinațiilor pe care le are și este încurajat să facă asta, fără a fi constrâns.
„Faptul că poate să decidă ce pași dorește să facă în continuare, fie că este vorba de învățământul superior sau de o școală de meserii, este extrem de important. Oricine își poate alege ce meserie dorește să facă, fără teama că o să fie marginalizat, umilit, sau privit ciudat că și-a ales acel drum. Nimeni nu judecă pe nimeni. Fiecare are dreptul la liberul arbitru.”
Laura Dachin a mai explicat pentru Școala9 că prioritară în educația elevilor danezi este evitarea situațiilor suprasolicitante și care conduc la stres inutil și multă agitație. Drept urmare, fără competiții, concursuri și fără încurajarea copiilor de a vâna premii. Nu se pune focus pe competiție, mai ales la nivelul primar și gimnazial. Dacă un copil vrea să facă mai mult decât la școală, există instituții pentru asta, dar în clasă, toți sunt egali și au șanse egale.
„Prin urmare, la școală nu există premiul I, II sau III, coronițe sau alte tipuri de recompense. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar însemna o încălcare a regulilor legate de egalitatea de șanse a fiecărui copil și s-ar crea diferențe, ceea ce contravine principiilor educative după care se ghidează sistemul danez.”
Elevul nu știe formula acidului acetic, dar știe la ce folosește oțetul și cum reacționează
În Danemarca greșelile nu sunt evidențiate și expuse public, corecturile nu se fac cu roșu să sară în ochi și copiii nu sunt criticați. „Orice problemă care ar putea să apară, ea va fi discutată cu părinții, în întâlniri private cu reprezentanții școlii, mai exact cu pedagogii principali de la clasa din care face parte copilul.”
Programa școlară este simplă. Nu se pune accent pe partea teoretică decât relativ târziu. „Nu este nevoie ca elevul să învețe formula acidului acetic - oțetului, dar vor ști la ce folosește el și ce se întâmplă când intră în contact cu alte substanțe, prin intermediul experimentelor.”
La nivelul școlar primar, copiii au ore de daneză, matematică și educație fizică. La învățământul gimnazial, li se adaugă copiilor în programă limbile străine și materiile de cunoaștere a lumii (fizică, chimie, biologie).
Notarea începe odată cu clasa a VI-a. Până atunci, se fac două evaluări generale pe an, pentru a se vedea unde anume are nevoie de mai mult sprijin copilul respectiv. Iar legat de temele pentru acasă, volumul nu este mare deloc pentru a nu afecta dezvoltarea copiilor.
„Tema constantă pe care o au este sa citească cel puțin 20 minute pe zi.”
