
Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o.

Elevii de clasa a 8-a au susținut la începutul lui februarie simularea pentru Evaluarea Națională, iar mâine, 23 februarie, se vor afișa rezultatele. Subiectele au stârnit diverse polemici, mai ales la matematică. A fost și prima oară când toate lucrările au fost corectate digitalizat. Lăsând detaliile organizatorice deoparte, sunt notele mici la simulare un motiv de demoralizare pentru elevi sau un prilej ca să se organizeze și să-și acopere lacunele în următoarele trei luni? Școala 9 a discutat cu șapte elevi ce au trecut în ultimii ani prin acest examen și care le dau colegilor lor mai mici speranță: examenul nu e un capăt de lume, dar necesită concentrare și pregătire.
Familia Popescu, care locuiește de șase ani în Suedia, de când fiul lor Andrei era în clasa zero, au povestit pentru Școala9, cum este sistemul de învățământ în țara care i-a adoptat. Obișnuiți cu fondul clasei, românilor nu le-a venit să creadă că totul este gratuit acolo și că toți copiii primesc o masă caldă. Nu le-a venit să creadă nici că există o școală fără teme, pentru care e mai important să-i învețe pe copii cum să stea la coadă sau să recicleze.
Elevii de la Liceul Tehnologic „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina, Călărași, unde sunt și clase de I-VIII, primesc sendvișuri și fructe, în loc de masă caldă, pentru că nu au cantină. Impactul programului e greu de măsurat, dar în ultimii ani a crescut numărul copiilor care vin la ore, spune directoarea Cristina Colțea. Asta datorită „mai multor proiecte”, nu doar pentru că beneficiază de pachet, subliniază ea. Am întrebat și Ministerul Educației despre rezultate, după 6 ani de pilotare a „Masei calde”, și am primit procente fără legătură cu programul.