
Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o.

Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Generațiile, manualele și programele se schimbă, dar fricile din școală sunt tot acolo.
Anul 2023 s-a încheiat într-o notă cât de cât pozitivă: Guvernul a crescut bugetul alocat educației la 4,3% din PIB. Mai mult decât până acum, dar totuși, încă departe de ținta de 6% vehiculată de ani de zile. 2024 începe acum în cumpănă pentru sistemul de învățământ, cu schimbări ale schimbărilor, posibile modificări, amânări și promisiuni făcute și încălcate de autorități. Școala 9 vi le prezintă pe scurt.