
Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o.

Împreună cu șapte liceeni am creat un agent AI personalizat pe baza manualelor și cerințelor de Bac la română, fizică și mate. Cum s-a descurcat? În primul episod, limba și literatura română.
În vară am fost cu toții martorii unei mișcări de solidarizare extraordinară, când a avut loc greva profesorilor. Am apreciat vocile care ne-au susținut. Am asistat însă și la hărțuirile celor care, după caz, se aflau fie în tabăra greviștilor, fie a celor care au continuat să predea. Zilele acestea s-a discutat despre cazul Goethe, unde o mămică a acuzat un profesor de bullying după ce nu și-a mai trimis copilul la el la meditații. De ce nu ne solidarizăm și în astfel de cazuri? De ce nu ne solidarizăm să reclamăm abuzurile?
„Bătaia la fund” - cu acordul părinților - a fost reintrodusă ca pedeapsă pentru elevii indisciplinați dintr-un stat din SUA. Cei mici vor primi una sau două lovituri cu o paletă din lemn, iar elevii mai mari, de liceu, vor primi până la trei lovituri. Pedeapsa corporală va fi aplicată ca ultimă soluție, spun autoritățile școlare, care menționează că mulți părinți au cerut o astfel de pedeapsă în locul excluderii de la cursuri sau a exmatricularii. În 19 state din SUA este în continuare legală pedeapsa corporală. În România, pedeapsa corporală sau de alt tip, ca trimisul la colț sau statul în picioare pe parcursul orelor au fost interzise în școli în 2013.