
Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o.

„Mi-am descoperit, cumva, singură pasiunea”. Nu a făcut nicio oră de meditații, nu a studiat la școală deloc limba spaniolă și nici nu a fost, până acum, vreodată în Spania. A mers însă de bunăvoie la un cerc de spaniolă organizat în Iași, la Palatul Copiilor. Patru ani mai târziu, Alexandra Maria Popescu, elevă în clasa a XI-a, a câștigat locul întâi la olimpiada națională de limbă spaniolă. Profesorii ei spun că Alexandra este exemplul că generațiile de astăzi sunt judecate prea aspru.
În învățământul profesional și tehnic, rata de succes la examenele de certificare este de 100%. Madlen Șerban, profesor asociat la Universitatea din București, cu experiență în arhitectura politicilor educaționale, explică de ce nu ar trebui să ne bucure această reușită: aceste certificate nu au și calitatea pregătirii în spate și trebuie revizuite. Profesoara a fost coordonatoarea grupului de lucru „Curriculum școlar pentru meserii emergente” în contextul elaborării Strategiei de digitalizare a educației și a explicat pentru Școala 9 care sunt pașii pentru a adapta școala cu piața muncii. „Oamenii deja au aflat că există viață în afara cutiei pe care o numim România. Și pleacă.”
Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș arată prin exemple concrete ce urmări poate avea lipsa predictibilității. De exemplu, cum poți să mai penalizezi absențele care de obicei erau calculate pe semestru în absența semestrelor? O altă problemă este exmatricularea care pare imposibilă cu noile regulamente. Cei doi explică de ce.