
Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o.

La aerodromul din Iași, viitorii planoriști zboară deasupra vacanței de vară.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a prezentat cele mai importante schimbări pe care le aduce noua lege a educației ce va intra în dezbatere publică începând de mâine. Timp de 35 de zile, oricine va putea să trimită propunerile pe care le are privind noul pachet de legi, propuneri care ulterior vor fi integrate în proiectul ce va merge în Parlament. Potrivit calendarului Ministerului, acest lucru ar trebui să se întâmple pe 1 septembrie.