
Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o.

Shanna Griffus, profesoară de arte vizuale la Școala Internațională din Kiev, a plecat în SUA, țara natală, cu o lună înainte să izbucnească războiul. A continuat, însă, să-și țină orele online, dar cu reguli noi: elevii rămași în Ucraina pot oricând să iasă din lecție dacă pornesc alarmele și trebuie să se adăpostească în buncăre. Copiii au impresionat-o, a povestit ea într-un interviu pentru Școala 9, prin „încercarea lor de a se agăța de orice formă de normalitate”. În ciuda fricii permanente, mulți încearcă să fie prezenți și îi trimit temele: desene inspirate de viața în timpul războiului.
Copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) beneficiază pentru prima oară în acest an școlar de locuri speciale pentru înscrierea la liceu. Numai că dintre cele peste 2000 de locuri puse la dispoziție de inspectoratele școlare județene, doar un sfert au fost ocupate. Așa arată datele ONG-urilor care activează pentru drepturile copiilor cu autism, transmise către Școala 9 în contextul Zilei Internaționale a Autismului marcate astăzi, 2 aprilie. Locurile speciale reprezintă o măsură de combatere a discriminării copiilor cu CES, funcționând după același principiu ca locurile speciale pentru copiii romi.
În timp ce Finlanda oferă tuturor elevilor o masă caldă de peste 70 de ani, România încearcă să implementeze, de șase ani, un program-pilot de acordare a unui „suport alimentar” pentru preșcolarii și elevii din 150 de școli și licee din țară. Un facilitator comunitar și un activist, doi oameni de la firul ierbii care lucrează cu copii din comunități școlare, explică pentru Școala 9 de ce hrana în școli ar fi esențială.