
Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o.

București - Valea Mare - Cioatele - Glodeni - Țuțcani - Mălușteni - Lupești - Raiu - Floreni - Buda Crăciunești - Poiana Sibiului - București. 1500 de kilometri am parcurs în prima săptămână de școală alături de fotoreporterul Raul Ștef. Ne-am propus să facem un tur al câtorva dintre școlile care au primit finanțare de la Ministerului Educației pentru a moderniza toaletele. Am găsit în continuare școli cu latrină în curte, toalete finalizate, dar aflate încă sub cheie, dar și școli cu șantiere deschise și cu dilema „vom avea toalete, dar vom mai avea elevi?”
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.
Camera din muzica de cameră se referea la apartamentele personale ale regelui unde se petreceau aceste recitaluri exclusiviste. Asta era în secolul al XVII-lea. Astăzi, saloanele ni se deschid nediscriminatoriu, așa că am pornit să aflu mai multe despre muzica de cameră a Bucureștilor Noi.