Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o.
Un profesor debutant ia astăzi în mână 1985 de lei, adică 70% din nivelul coșului minim. Când ajung la catedră, tinerii profesori nu au un mentor desemnat și din acest an Ministerul a decis să nu mai acorde burse celor care fac un masterat didactic. Parlamentari din opoziție au anunțat o propunere de creștere a salariilor cadrelor didactice cu 25% pe care vor să o treacă prin procesul legislativ. În afara dilemei de unde vin banii pentru măriri, mă întreb dacă e suficient ca să facă profesia atractivă.
În această săptămână, în cadrul rubricii „Educația în lume”, mergem în Siria, unde ajutoarele din Marea Britanie îi ajută pe copiii care au trecut prin război să rămână la școală. Apoi ajungem în Malawi unde se construiesc în timp record școli printate 3D. În Singapore, parlamentarii vorbesc despre extinderea orelor în care se discută despre ce înseamnă „atingere bună și atingere nepotrivită” la nivel preșcolar. Iar în Argentina se văd deja roadele împărțirii de calculatoare gratuite copiilor acum zece ani.
Despre obsesia noastră pentru ratare vorbesc cei doi Profesori de Școala 9 în această săptămână. Monica Halaszi și Horia Corcheș au analizat discursul mass-media în timpul Jocurilor Olimpice de la Tokyo, centrat obsesiv pe ce nu au reușit să facă atleții români, nu pe ce înseamnă să fie acolo, printre cei mai buni sportivi ai lumii. Aceeași atitudine au întâlnit-o adesea și la școală, cu directori care urmărind de pe margine, găseau inutile participările la concursuri fără un loc pe podium și erau orbi la efortul participării.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
