Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
ANALIZĂ. Facem numai calcule frumoase și suntem cu cel puțin trei ani înaintea altor țări. Așa ai putea concluziona după ce compari manualele de matematică din România cu cele din alte țări europene. Ceea ce pare că sună ca o laudă, însă, ascunde motivul pentru care ne situăm printre codașele testelor PISA și cultivăm conștiincios o imagine a matematicii drept grea, urâtă sau chiar înspăimântătoare.
Dincolo de lecțiile despre sărbători și personaje biblice, la orele de religie ajunge să se discute, la unele clase, despre avort, despre cum ar trebui să se îmbrace fetele și băieții, despre cine, când și cum ajunge în iad. Cu ce impact vine asta, într-o societate în care, deși facultativă, religia se predă confesional, iar manualele școlare sunt avizate de culte?
ANALIZĂ. Câteva exerciții de la examenul de final de liceu din Franța, Marea Britanie, Germania și SUA ne arată cum am fi putut testa mai bine și mai divers înțelegerea matematicii.