Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Câteva sute de elevi români merg la școală fără ghiozdan, au puține teme și nu primesc note. Asta pentru că sunt înscriși la școli private pe modelul finlandez, tip de educație tot mai căutat. Florina Russu, directoarea Şcolii Primare Româno-Finlandeze din Cluj-Napoca, a povestit pentru Școala 9 cum li se predă elevilor și ce așteptări sunt de la ei, dar și de la părinți, de ce nu e nicio problemă ca profesorilor să li se spună pe nume și elevii să vorbească neîntrebați sau să greșească.
Când discursul public al ministrului educației simplifică problemele și adâncește diviziunile, cum putem ajunge la facilitarea dialogului între părinți și profesori?
Dacă îl întrebi pe un om sărac, fără loc de muncă și cu un sac de greutăți de unde crede că i se trag toate, sunt puține șanse să-ți răspundă că de la faptul că nu știe să citească prea bine. Dar experții au documentat asta științific și pot spune fără umbră de îndoială că este o cauză importantă. Charles Temple este unul dintre ei. Profesor doctor cu 40 de ani de experiență, îi învață pe dascălii din toată lumea cum să predea cititul și scrisul, inclusiv pe cei din România. Într-un interviu pentru Școala 9, Temple arată prin exemple clare ce este literația și de ce este atât de importantă.