Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
OP-ED. Dezbaterea publică privind proiectele noilor planuri-cadru pentru învățământul liceal, lansată de proaspătul ministru al Educației, psihologul și profesorul universitar Daniel David, ne arată o implicare surprinzătoare a tuturor vocilor din societate. Pare că lumea dă năvală pe poarta deschisă în sfârșit de minister cu speranța rezolvării tuturor problemelor educației românești, după mulți ani de tăcere, de complicități și de consultări netransparente.
În 2018 am scris și despre oameni din afara sistemului de învățământ - părinți, ONG-iști, antreprenori - care încearcă să producă o schimbare prin educație non-formală, tehnologie, acțiuni comunitare sau susținerea elevilor din comunități sărace.
Mai multe școli din Statele Unite au achiziționat, între altele, butoane de panică wireless, ecusoane de panică pentru profesori și scanere de detectare a armelor, ca să reacționeze prompt în cazul unui atac armat. Dar alarmele false și absența notificărilor în situații urgente au arătat că acestea nu au întotdeauna impactul sperat. Anul trecut, școlile din SUA au cheltuit aproximativ 3,1 miliarde de dolari pentru produse și servicii de securitate, comparativ cu 2,7 milioane, în 2017.