Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Dincolo de multe altele petrecute de-a lungul verii care se apropie de final, un eveniment cinematografic a atras atenția (un eveniment cinematografic dominat de roz, așa cum ne-am dori să fie și viața noastră, inclusiv componenta profesională a acesteia) – premiera filmului Barbie (2023, regia Greta Gerwig). Filmul a suscitat un anumit interes în rândul publicului adult (din ce am citit este vorba tocmai de un film pentru un public adult, în ciuda a ceea ce pare a fi) și a generat comentarii diverse (cum stă bine oricărui produs artistic): pro, contra, neutre.
Unii profesori își fac elevii să se rușineze când greșesc, convinși că așa îi stimulează să învețe. Elevii, în special cei de școală primară, își pierd de fapt motivația în astfel de momente, spune, într-un interviu pentru Școala 9, Dorina Stamate, psihoterapeută care lucrează inclusiv cu adolescenți și copii. A avut la terapie, de exemplu, o fată de clasa a III-a care refuza să-și mai facă temele pentru că învățătoarea îi rupea paginile în clasă.
În fiecare an, după probele la Evaluarea Națională și Bacalaureat, se răspândesc în mass-media și pe rețelele de socializare „perlele” elevilor de pe foile de examen. Școala 9 a întrebat un psiholog, un specialist în educație, două profesoare de română și un profesor de sociologie ce se ascunde în spatele acestor greșeli gramaticale și de conținut ale absolvenților și ce spune despre societatea noastră faptul că arătăm cu degetul erorile unor copii.