Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Cinci familii din Barcelona au convins sute de părinți și copii să meargă pe două roți la școală, oprind circulația pe anumite artere, o zi pe săptămână, scrie NPR. Fiindcă numărul lor a crescut rapid, poliția îi escortează, iar bulevardul pe care zburau zilnic 20.000 de mașini este vinerea rezervat bicicliștilor. O inițiativă asemănătoare de încurajare a mersului pe bicicletă există și la Iași. Însă în continuare, în cele mai poluate orașe din România, elevii sunt duși de părinți în mașina personală la școală. Alte orașe din țară au găsit soluția liniilor speciale de transport public pentru elevi.
Un copil în vârstă de 7 ani, din Germania, este prea bolnav ca să poată merge la școală. În locul său, Joshua Marinangeli a trimis un avatar, un robot prin intermediul căruia poate interacționa cu profesorul. E de ajuns ca ochii robotului să „clipească” și profesorul înțelege că Joshua dorește să intervină sau să răspundă la o întrebare adresată elevilor din clasă. Digitalizarea școlii a fost accelerată de Covid-19 și roboțeii-elevi ar putea fi soluția pentru copiii cu diferite afecțiuni să-și continue studiile alături de colegii lor. Și platformele educaționale online vor avea o viață lungă.
„Greu de înscris” ar putea fi numele unui film care are protagonistă o familie din București în lupta sa cu înscrierea la grădiniță. Copiii ei îndeplineau patru din cele șapte criterii cerute, dar nu au reușit să găsească loc la cinci grădinițe din apropierea casei. Unul dintre criteriile pe care le îndeplineau a fost certificatul de handicap pentru întârziere cognitivă. La a șasea grădiniță au scos certificatul din dosar și au intrat pe loc. Nicoleta Orlea, de la Autism Voice vorbește despre rezistența sistemului față de incluziunea copiilor atipici. Un motiv este lipsa resurselor și pregătirii cadrelor didactice ca să facă față unor astfel de cazuri.
