Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Cei care locuiesc la bloc știu că se întâmplă așa ceva. Sacul cu resturi menajere este scos pe casa scării, în fața ușii. Din el se prelinge un firicel de lichid, iar mirosul dulceag al cojilor de pepene (pe care le vezi amestecate cu coji de ouă, cu cutia de lapte și cu factura de la gaz) îți amintește de acea dimineață în care, trezindu-te și intrând în bucătărie, ai constatat că ai uitat să duci gunoiul.
Din cei 200 de români care pleacă anual din România, până în 3% o fac pentru studii. Unii fiindcă vor universități de top sau pentru că specializările la care visează nu există la noi, cei mai mulți doar pentru că pot. Mulți profesori le susțin și încurajează demersul. I-am provocat să dezbată tema încurajării migrației pentru studii pe Anca Petrescu, lector de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Mirabela Amarandei, director al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul Universității din București și Simion Ilie, director adjunct în Ministerul Finanțelor, care a studiat în străinătate și a revenit în țară.
Un prieten care n-are legătură cu învățământul, lucrând în domeniul vânzărilor, îmi povestește că a ținut o prezentare colegilor săi, având ca temă mituri care ne creează blocaje mentale. A deschis prezentarea cu o întrebare: „Ce credeți, o balenă albastră poate înghiți un om?” Majoritatea au răspuns afirmativ și când le-a spus că de fapt, balena albastră se hrănește cu plancton și nu poate înghiți obiecte mari, a fost bombardat cu „hate” din partea lor, cu agresivitate și respingere.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
