La aproape 46 de ani de la cutremurul devastator de 7,4 grade pe scara Richter din 1977, specialiștii avertizează că în orice moment se poate produce un alt cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Şi această zonă nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv.
Bucureștiul e capitala europeană cu cel mai mare risc seismic, potrivit Re:Rise, o organizație care își dedică activitatea reducerii riscului seismic. Cutremurul din ‘77 a provocat moartea a 1.600 de persoane, 1.500 numai în București. 33.000 de locuințe s-au prăbușit, iar pagubele s-au ridicat la 2 miliarde de dolari.
Cutremurele din 6 februarie care au lovit Turcia și Siria au dus la pierderea a cel puțin 5.000 de vieți, iar bilanțul victimelor continuă să crească.
Prilej pentru a redeschide o veche discuție: ce ar însemna următorul cutremur major în România? Specialiștii nu pot prezice când va avea loc, însă un lucru este cert: în fiecare zi, zeci de mii de vieți sunt în pericol. Conform calculelor organizației Re:Rise privind rezistența clădirilor, doar în București există peste 2.200 de imobile vulnerabile la cutremur, însumând zeci de mii de apartamente și spații comune. Iar acestora li se adaugă și restul localităților din România expuse activității seismice din Vrancea.
Libertatea scrie că, în România, în cazul unui cutremur de magnitudinea celui din Turcia, sistemul de sănătate s-ar prăbuși. La propriu. 1 din 3 spitale ar putea fi grav avariat. „O treime din spitalele din București administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism”, arăta un document al Curții de Conturi, publicat în 2022.
Ce putem face
În contextul în care Bucureștiul, după toate datele, va suferi pagube uriașe în cazul unui cutremur de magnitudine mare, e important ca fiecare dintre noi să știm exact ce avem de făcut. Pentru asta, specialiștii au creat ghiduri cu reguli și sfaturi simple de urmat.
Pe platforma națională de pregătire pentru situații de urgență, fiipregatit.ro, specialiștii au publicat un ghid cu pași de urmat atât înainte, în timpul, cât și după un cutremur. Le redăm mai jos.
Iată, așadar, ce putem face înainte de cutremur pentru a minimiza impactul:
- Execută lucrări de reparaţie şi întreţinere la clădirile / locuințele care necesită acest lucru;
- Nu face modificări la clădiri – măriri sau micşorări de spaţii, care afectează structura de rezistenţă a acestora;
- Nu monta obiecte grele (antene, instalaţii de ventilaţie/climatizare, etc.) pe elementele structurale sau nestructurale ale clădirii, dacă acestea afectează structura de rezistenţă;
- Pregătește-ți rucsacul de urgenţă: rucsacul pentru situaţii de urgenţă conţine lucruri care te ajută să supravieţuiești timp de 3-5 zile;
- Analizează spațiul unde îți petreci mult timp (locuinţa, locul de muncă, școala etc.) şi imaginează-ți ce ar putea să se întâmple (în fiecare cameră) dacă s-ar produce un cutremur, ce ar putea răni persoanele aflate în acel loc:
– obiecte (grele) care ar putea cădea / s-ar răsturna;
– lucruri care s-ar putea sparge (ferestre, geamurile de la ușile interioare, etc.);
– recipiente cu diverse lichide / substanțe periculoase care s-ar putea vărsa / sparge;
– obiecte / instalații care pot produce incendii;
Ce să facem în timpul unui cutremur:
Adăpostește-te imediat într-un loc sigur şi rămâi calm pană la încetarea cutremurului.
ATENŢIE! Pe timpul cutremurului obiectele pot să se răstoarne sau să alunece, tencuiala din tavan se poate desprinde, iar geamurile se pot sparge.
Dacă ești / te afli:
- în interiorul unei clădiri, inclusiv o școală,
– nu încerca să ieşi afară, nu te duce pe balcon, nu folosi liftul;
– adăpostește-te sub o masă / birou, lângă o piesă solidă de mobilier sau sub tocul unei uși fără geamuri;
– dacă ești pe un hol, aşază-te în poziţie ghemuit lângă un perete interior.
– protejează-ți mai ales capul şi faţa;
– îndepărtează-te de ferestre, geamuri, oglinzi, biblioteci, mobilier înalt, aparate de iluminat;
– dacă ești în scaun cu rotile, blochează rotilele şi protejează-ți capul şi ceafa. - în lift
– apăsă butonul de urgenţă;
– când liftul se opreşte, ieşi cât mai repede (dacă este posibil) şi adăpostește-te într-un loc sigur (atenție la scări!); - într-un loc public (un magazin)
– stai cât mai departe de ferestre ori de raioane cu obiecte grele plasate mai sus de 1 metru; - în exteriorul unei clădiri
– stai departe de ferestre, clădiri / balcoane, poduri, cabluri electrice sau stâlpi;
– stai la cel puţin 10 m de cablurile electrice rupte sau căzute; - într-un vehicul
– rămâi în interior;
– oprește într-un loc sigur, fără a bloca drumul, mai departe de clădiri, poduri, stâlpi;
– după cutremur, nu ieşi din vehicul dacă au căzut în jur cabluri electrice. Aşteaptă forţele de intervenţie. - pe munte
– fii atent în jur şi caută un loc sigur, departe de pantele instabile;
– sunt posibile căderi de pietre, copaci ori alunecări de teren.
Ce putem face după cutremur:
- Încearcă să rămâi calm. Liniştește persoanele speriate şi copiii.
- Verifică dacă ești rănit, vezi şi persoanele din jur. Dacă există răniţi în jur, acordă primul ajutor, doar dacă știi cum.
- Dacă ești blocat sub dărâmături sau în incinte, la anumite intervale de timp, dacă este posibil, lovește cu un obiect tare în partea cea mai compactă a locului în care ești blocat, pentru a transmite semnale ce pot fi identificate şi localizate de aparatura specială de căutare-salvare.
- Nu vorbi la telefon mult timp – rețelele sunt afectate. Sună doar pentru a semnala o urgenţă sau anunță scurt pe cineva despre tine.
- Poartă încălţăminte şi haine rezistente pentru a evita să fii rănit de bucăţile căzute, în special cele de sticlă.
- Verifică starea instalaţiei de gaz doar cu emulsie de apă şi săpun. Dacă sunt / simți emisii de gaz, deschide fereastra, apoi închide robinetul de gaz și îndepărtează sursele de foc.
- Dacă alimentarea cu apă funcționează, umple cada şi alte recipiente, pentru rezervă (s-ar putea opri ulterior).
- Verifică dacă locuinţa a suferit pagube majore, mai ales pereți, tavan, podea, căi de acces / evacuare.
- Dacă trebuie să părăsești locuinţa pentru că nu mai este sigură, ai grijă la scări / lift (posibil să fie afectată rezistenţa acestora) și nu uita rucsacul de urgenţă!
- Dacă nu mai poţi ieşi din locuinţă și ai nevoie de ajutor, semnalizează sau scrie cu litere foarte mari la ferestre: A J U T O R sau S. O. S.
- Verifică / ascultă instrucţiunile autorităţilor (radio, tv, internet, aplicații mobil).
- Nu folosi maşina decât în situaţii extreme. Căile de circulaţie trebuie lăsate libere pentru maşinile de intervenţie.
- În unităţile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial, profesorii îndrumă copiii şi asigură protecţia acestora până la sosirea unui adult din familie.
