Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Rezultatele de la simularea Examenului de Evaluare Națională au stârnit iar multe patimi. Ne propunem, în acest articol, să discutăm puțin despre implicațiile acestora cu atenția orientată spre elevi. Eu, Monica, am scris despre votul de blam acordat profesorilor într-un alt articol, care va apărea mâine în Dilema Veche, în care am încercat și să atrag atenția asupra procentului ridicat de note mici mai ales în mediul rural și în cele dezavantajate, în general. Acum, însă, vrem să discutăm și despre cât de mare este dezastrul din perspectiva existenței/nonexistenței unor competențe relevante, respectiv a cunoștințelor subsumabile acestora. Cât este de mare, așadar, dezastrul?
Președintele Klaus Iohannis a spus într-o declarație de presă că, în urma consultărilor avute cu miniștrii Educației și Sănătății și altor actori din domeniu, au decis ca școlile să revină din semestrul al doilea la scenariile verde, galben și roșu de redeschidere a școlilor. Adică în funcție de situația epidemiologică din fiecare localitate.
De la 1 septembrie, lecțiile teoretice, dar și în poligoane vor fi obligatorii pentru elevii de clasa a 8-a și liceenii din Polonia. Autoritățile poloneze au luat această decizie în contextul războiului din Ucraina. „Dacă un copil de 15 ani poate primi educație sexuală, de ce să nu instruim minorii și în domeniul apărării?”, a transmis Mikołaj Pawlak, avocatul poporului, potrivit publicației italiene L'Espresso.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
