Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
În această săptămână, elevii de clasa a VI-a au susținut evaluarea națională. Urmează cei de clasa a IV-a și apoi cei de clasa a II-a. Nu vor primi note în catalog, nu se fac clasificări ale elevilor în urma rezultatelor, nu trebuie făcute ore de meditații înainte, cum se practică la clasa a VIII-a și la Bac. Rezultatele le primesc părinții și cadrele didactice care pot realiza apoi un plan individualizat de învățare. Profesorul Bogdan Cristescu, director în cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, adică instituția care a gândit și implementat aceste examene, a explicat pentru Școala 9 ce ar trebui să știe un copil la final de clasa a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce sunt atât de importante aceste testări.
Tinerii sunt cei mai reticenți la vaccinul anti-covid, a afirmat recent Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare. Până la sfârșitul lunii aprilie, din totalul de adolescenți între 16 și 19 ani, 6.3% s-au vaccinat cu cel puțin o doză. Școala 9 a vorbit cu patru tineri de 16 ani care se regăsesc în această minoritate. Mărturiile lor sunt despre durerea sau teama pierderii oamenilor dragi și despre dorința de a avea o viață normală de licean.
Franța va deschide din septembrie între 6.000 și 7.000 de centre de vaccinare în proximitatea școlilor, pentru a se asigura că elevii vor putea participa cât mai mult fizic la ore. Adolescenții din Marea Britanie cu probleme de sănătate mintală au de trei mai puține șanse să treacă testelele standartizate de la final de liceu. Comisia Europeană va face un cod de etică pentru folosirea inteligenței artificiale în educație. 5% dintre tinerii din țările membre OECD au suferit de foame în pandemie.