Noul proiect de lege propune, pentru absolvenții de clasa a VIII-a:
- Evaluare națională standardizată la finalul clasei a VIII-a, cu 2 probe: matematică, limba română.
- Repartizare computerizată pentru 40% din locurile disponibile în licee.
- Selecția pentru liceu în cazul cererii mai mari este completată cu încă 2 probe la alegerea liceului, pentru 60% din locurile disponibile.
În opinia ministrului Ligia Deca, acest tip de admitere este unul echitabil, după cum a spus la conferința de presă de după ședința de guvern. „Această variantă de concurs de admitere la liceu, în limita a 60 % din locurile pe profilurile cu concurență, dă, de fapt, două șanse fiecărui elev. Există șansa în care, după Evaluarea Națională, merg la concursul de admitere și sunt două variante: fie intră pe locurile pentru care concurează, și atunci rămân acolo, fie nu reușesc să intre, dar atunci mai au încă șansa să opteze pentru acel profil la acel liceu, în contextul celor 40 % din locuri, care se vor baza pe repartizare computerizată pe baza notelor de la Evaluarea Națională”, a spus ministra, potrivit platformei Edupedu.
Pe de altă parte, sindicatele au cerut ca în locul examenului de admitere, să fie introduse mai multe probe la Evaluarea Națională. Elevii au reacționat imediat. „Este necesar să mergem pe varianta unei evaluări cu patru-cinci probe. Ele au apărut destul de detaliat acolo: probă la limba și literatura română; la limba maternă, acolo unde este cazul, unde copiii aparțin minorităților naționale; la matematică-informatică; un examen pe partea de științe: chimie, fizică, biologie; și unul pe partea de științe umaniste: limbi străine, istorie, geografie”, a spus Marius Nistor pentru Edupedu.
Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Părinților au reacționat imediat: „Automat, primul lucru care ne vine în minte când abordăm acest subiect sunt meditațiile. Cum ne vom putea asigura că elevii sunt pregătiți? Ne opunem cu fermitate acestei abordări asupra examenului de evaluare națională, luând în calcul modul în care aceasta încurajează meditațiile plătite prin complexitatea ei.”
Federația Coaliția pentru Educație, formată din ONG-uri cu experiență în domeniu, a publicat o analiză comparativă a șase scenarii posibile și a subliniat avantajele și dezavantajele pentru fiecare. Portofoliu educațional construit prin evaluări naționale (externe) standardizate programate pe durata ultimilor doi ani de gimnaziu este varianta pe care experții o consideră cea mai potrivită pentru țara noastră.
Analiza este elaborată de Andreea Eșanu, doctor în filosofie și cercetătoare în științele educației, cu sprijinul Consiliului director al organizației, din care fac parte expertele în educație Liliana Romaniuc și Daniela Vișoianu.
Dacă s-ar implementa o modalitate de admitere pe baza portofoliului educațional, aceasta ar însemna și:
- Standarde naționale de evaluare/performanță pentru rezultatele școlare din gimnaziu;
- Pot fi programate probe la finalul gimnaziului;
- Liceele stabilesc criteriile minime de acces pentru fiecare program și specializare;
- Elevii se înscriu la liceu în funcție de preferințele lor, ale familiilor sau în funcție de oferta educațională în baza unui proces de consiliere;
- Liceele selectează elevii care îndeplinesc criteriile minime; în cazul în care numărul de înscrieri depășește numărul de locuri se are în vedere un sistem de selecție;
- Liceele își refac oferta educațională, în cazul în care numărul de înscrieri este semnificativ sub numărul de locuri;
Acest model este deja aplicat, cu variații, de țări precum Franța, Austria, Portugalia, Finlanda sau Spania.
Ar exista și posibilele riscuri în ce privește România dacă s-ar implementa acest scenariu: „Atâta vreme cât nu vor exista standarde naționale de învățare/evaluare/performanță pentru toate disciplinele și toți anii de gimnaziu, precum și o bună alfabetizare a profesorilor în zona evaluării, portofoliul educațional prezintă riscul să fie factor aleatoriu de selecție”, susțin specialiștii.
Un alt risc ar fi ca evaluarea din ultimii doi ani să nu fie îngrămădită de fapt pe ultima sută de metri: „există predispoziția pentru o evaluare națională la finalul clasei a VIII-a foarte complexă, poate prea complexă: cu probe numeroase, ce vor fi date într-un interval de timp scurt. Evaluarea națională ajunge să fie un examen de complexitatea Bacalaureatului.”
Dat fiind ultimul dezavantaj, autorii au modelat o variantă B a scenariului enunțat care cuprinde:
- Portofoliu educațional cu standarde naționale de performanță pentru rezultatele școlare din gimnaziu;
- Restul caracteristicilor scenariului inițial;
- Nu există evaluări externe standardizate la finalul gimnaziului, elevii fac tranziția către liceu în baza portofoliului educațional și consilierii școlare;
Federația Coaliția pentru Educație insistă pentru o alegere strategică, nu una de tip „stingere de incendii” - adică măsuri cu efect imediat, menite să combată consecințe nedorite ale politicilor prezente, dar fără a lua în considerare și consecințele pe care le generează măsurile respective, se mai arată în comunicat.
Dezavantajele admiterii la liceu din prezent
„Opinia publică este preocupată de meditații și inechitatea creată de această industrie, mai ales dacă este asociată cu o selecție puternică la final de clasa a VIII-a, o selecție bazată pe ierarhizare și performanță. Dar acesta este doar unul dintre efectele alegerii unui anumit tip de design al tranziției”, se arată în comunicatul Federației Coaliția pentru Educație.
Alte dezavantaje:
- Nu valorifică suficient rezultatele învățării în selecția elevilor – și nici nu asigură accesul elevilor performanți la programe educaționale de calitate înaltă: evaluarea națională este un singur examen dat o singură dată, doar la două probe (matematică și limba română), care spun foarte puțin despre parcursul academic, profilul și interesele elevilor care urmează să fie selectați pe o rută educațională sau alta.
- Evaluarea națională în forma actuală nu este un test standardizat la nivelul populației de elevi din România, în așa fel încât să permită în mod clar identificarea și diferențierea elevilor capabili de performanță înaltă și orientarea lor către programe educaționale de calitate înaltă. În absența standardizării, selecția bazată pe rezultatele la evaluarea națională nu este întru totul fair (obiectivă), deși are la bază un examen național.
- Repartizarea computerizată ține mult prea puțin seama de preferințele elevilor și ale familiei, de potrivirea între cerere și programele pe care le vor urma aceștia în învățământul secundar superior. Oferta educațională este extrem de limitată ca opțiuni, astfel încât, întâmplător, pentru unii elevi opțiunea „câștigătoare” se va potrivi intereselor lor;
Scenariul propus în noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar, prin care să liceele vor putea să-și selecteze în plus elevii printr-un examen de admitere, nu reușește să corecteze în mare măsură dezavantajele scenariului existent, mai spun experții din educație.
„Deși aparent acest scenariu ține seama de preferințele elevilor și ale famililor, prin faptul că aceștia pot alege liceul sau profilul dorit pentru a susține examenul de admitere, repartizarea computerizată care se menține la nivel de sistem anulează semnificativ acest avantaj”, se arată în studiu.
La nivelul țărilor membre OECD nu se poate identifica un mod de tranziție asemănător, care să suprapună două evaluări standardizate (la nivel național), administrate succesiv, și, simultan, lipsa oricărei utilizări a rezultatelor școlare anterioare, mai spun autorii.
