Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
„Transport”, „psiholog”, „inspectorat” sau „bullying” sunt cam singurele cuvinte pe care le-am înțeles într-un atelier de educație în limba ucraineană. Pot spune că am fost audientă, așa cum sunt și copiii refugiați la orele din școlile românești și am văzut cum se simte bariera lingvistică pentru ei. Aceasta este însă doar una dintre problemele cu care se confruntă zilnic. Le-au dezbătut pe toate într-un forum și apoi le-au prezentat autorităților.
Școlile nu se vor mai închide dacă incidența îmbolnăvirii cu Covid-19 depășește 6 cazuri la mia de locuitori, așa cum a fost stabilit înaintea de 13 septembrie. Vineri va fi discutat și adoptat noul ordin comun al Ministerelor Educației și Sănătății, ca toate școlile să știe ce fac începând de luni. În prezent, aproape 8% din elevii român învață în online. Școlile trebuie să fie ultimele care se închid, este o decizie luată aproape la unison în lume. Școala 9 a analizat în ce situații Germania, Marea Britanie și Italia își trimit elevii să învețe din fața calculatoarelor.
Economistul Vladislav Kaim locuiește în Suedia, țară care și-a propus ca până în 2045 să aibă zero emisii de carbon. Și-ar dori ca exemplul țării adoptive să fie replicat la scară mare. Într-un interviu pentru Școala 9, Vladislav Kaim a explicat de ce trecerea la energie verde este un combustibil al luptei împotriva totalitarismului și cât de importantă este educația climatică în școli.