Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Proba practică a examenului de titularizare s-a încheiat, iar cea scrisă va avea loc pe 13 iulie. Mirela Ștețco, director de training la ONG-ul Teach for Romania, explică, pentru Școala 9, de ce examenul de titularizare nu evaluează cu adevărat competențele necesare profesiei și cum ar putea angajarea în învățământ să fie reformată. Prin pregătire și evaluare adecvată, ar ajunge la performanță atât cadrele didactice, cât și elevii. Experții din societatea civilă au venit cu propuneri pentru noua lege a educației iar din această toamnă, în fiecare școală va fi înființată o comisie pentru mentorat didactic și formare în cariera profesională, potrivit noului Regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar - ROFUIP.
Ca profesor începător, uneori nu știi să răspunzi la toate întrebările elevilor sau ai probleme să-ți duci lecția până la capăt, când copiii sunt agitați. Cum rămâne o profesoară de 22 de ani motivată după astfel de zile?
Aproximativ 650 de elevi din țară mai învață azi rusa ca limbă străină în școli și licee. În București, se predă în numai două licee, deși înainte de Revoluție se studia în aproape toate școlile. Profesoara Virginia Duțu de la Liceul Teoretic „Decebal” crede că rusa ar trebui privită mai degrabă ca limba lui Dostoievski decât ca cea a comunismului și-a Războiului Rece. Școala 9 a participat la una dintre orele profesoarei ca să afle de ce învață elevii ei, născuți la 15 ani după Revoluție, limba rusă.