Când „cea mai frumoasă perioadă a anului” devine cea mai stresantă perioadă a anului, e nevoie de o intervenție. Sărbătorile pot fi magice pentru copii, dar ele pot provoca și stres, atrag atenția specialiștii. De aceea, expertul în sănătate mintală Schenike Massie-Lambert, coordonatorul programului Children’s Center for Resilience & Trauma Recovery, din New Jersey, SUA, explică cum îi putem ajuta pe cei mici să nu se simtă copleșiți de emoții în luna decembrie.
De ce sunt sărbătorile de iarnă stresante pentru copii?
Cei mici sunt extrem de sensibili la schimbările de mediu, explică Lambert, potrivit Futurity. Iar în timpul sărbătorilor, lucrurile se schimbă în jurul nostru. De exemplu, în multe situații, cei mici văd că părinții lor sunt îngrijorați din cauza cheltuielilor, sau că sunt întristați de absența celor dragi. Modul în care acești adulți răspund emoțional la propriul lor stres - pozitiv sau negativ - modelează exprimarea și gestionarea emoțională a copiilor.
În timpul sărbătorilor, familiile își modifică, de asemenea, rutina zilnică tipică. Schimbările în ceea ce privește ora obișnuită a mesei unui copil, felurile de mâncare - cum ar fi mâncarea de tip fast-food față de mesele pregătite acasă - și ora de culcare pot duce la schimbări semnificative în starea de spirit și comportament.
Cum își pot da seama adulții că un copil se simte copleșit sau stresat?
În general, orice schimbare bruscă față de comportamentul tipic al copilului poate fi un semnal de alarmă, explică specialistul. Schimbările pot fi legate de somn, starea de spirit sau felul în care copilul interacționează cu alte persoane.
E important de știut că mulți copii se luptă cu limbajul emoțional și, din punct de vedere al dezvoltării, s-ar putea să nu fie într-un stadiu în care să fie capabili să împărtășească experiența lor emoțională.
În aceste cazuri, copiii pot prezenta, în schimb, preocupări fizice care nu au legătură cu o afecțiune medicală. Astfel, copiii stresați pot manifesta dureri de stomac, dureri de spate și/sau dureri de cap. Dacă observați aceste schimbări, stați de vorbă cu copilul. Dacă este necesar, nu ezitați să apelați la un specialist.
Cum pot fi ajutați copiii când se simt stresați?
Părinții/tutorii legali sunt primii profesori ai unui copil și-i pot îndruma în momentele dificile. Persoana care se ocupă de îngrijirea copilului poate ajuta la dezvoltarea vocabularului emoțional al copilului folosind etichete emoționale pentru propriile experiențe. De asemenea, când copilul nu este sigur de ceea ce simte, ajutați-l să se exprime.
Mai mult, părintele poate normaliza ideea că toți trebuie să ne străduim să ne menținem starea de bine, discutând despre propriile nevoi, și invitându-l pe copil să participe împreună cu el la activități de adaptare, cum ar fi o plimbare, să asculte muzică sau să țină un jurnal. Acest lucru va diminua, de asemenea, stigmatul asociat cu discutarea emoțiilor.
De asemenea, explică specialistul, rutinele care funcționează pentru copil și familie ar trebui menținute, deoarece acestea susțin sentimentul de stăpânire și siguranță al copilului.
Pentru adulți este o provocare să gestioneze stresul și epuizarea care vin odată cu supraaglomerarea, iar același lucru este valabil și pentru copii. Stabiliți limite ferme în ceea ce privește timpul lor și alocați timp suficient pentru odihnă.
La fel de important este să încurajați activitățile fizice. Poate fi tentant să le permitem copiilor să se răsfețe mai mult la televizor sau calculator, mai ales în timpul lunilor de iarnă, când petrecem mai puțin timp afară.
Este important să rămâneți activi din punct de vedere fizic. Sportul este un instrument excelent pentru gestionarea stresului și eliberarea tensiunii din organism.
Cum să le vorbești despre stres fără a-i stresa?
Puteți sprijini un copil care se luptă cu gestionarea stresului împărtășindu-i observațiile dumneavoastră și orice semn vizibil de stres. Acest lucru îi permite copilului să știe că sunteți implicat, preocupat și dispus să îl ajutați.
De asemenea, normalizați și validați experiența emoțională a copilului. Nu-i negați emoțiile. Acest lucru este deosebit de util, deoarece vă oferă o altă oportunitate de a diminua stigmatul care este asociat cu dorința și nevoia de ajutor suplimentar, explică Schenike Massie-Lambert.
Mai mult, lăsați-i pe ei să exerseze rezolvarea problemelor. Rugați copilul să reflecteze la factorii de stres anteriori și la ceea ce a fost de ajutor în diminuarea lor. Încurajați copilul să identifice soluții suplimentare.
Împuterniciți-l invitându-l să aleagă o tehnică de coping (n.r. a face față) - apoi oferiți-i să o facă împreună. Încurajarea copilului de a selecta o strategie de coping crește implicarea, autonomia și autoeficacitatea. Acest lucru vă oferă, de asemenea, posibilitatea de a oferi sprijin suplimentar.
