„Un super creier”, dar care „nu are mereu dreptate”. Ce știu copiii despre inteligența artificială

„Un super creier”, dar care „nu are mereu dreptate”. Ce știu copiii despre inteligența artificială

Într-o tabără la munte, la început de august, vreo 20 de copii au creat unicorni colorați și au dezbătut ce poate și ce nu poate face „super creierul” AI - inteligența artificială. Ei știu că AI poate fi utilă, dar sunt conștienți și de riscuri și de faptul că nu are un răspuns la toate. La atelier, unul dintre cele ținute în tabăra de vară organizată de UiPath Foundation la care a participat și Școala 9, copiii și adolescenții și-au testat și consolidat cunoștințele despre inteligența artificială. 

20.08.2024

de Raluca Cristea, Foto: Cătălin Georgescu

E început de august. În Moeciu de Sus, un grup de 22 de copii cu vârstele cuprinse între 12 și 17 ani merg către Atelierul pentru competențe digitale. E doar una din zecile de activități pregătite de UiPath Foundation în tabăra de o săptămână organizată aici.

Facilitator: „Eeee”.
Copii: „Oooo”.
Toți, la unison: „Shhh”.

Când auzi „Shhh” știi că urmează ceva important care merită atenția tuturor. „Tema pe care o s-o abordăm împreună este inteligența artificială”, spune o tânără din echipa UiPath care ține atelierul în tabără.

În atelierul de astăzi, copiii vor învăța despre inteligență artificială: ce este, ce face, cum funcționează și cum o pot folosi într-un mod sigur. „Ne și jucăm”, spune o altă facilitatoare, adică un fel de mentor care coordonează atelierul. Îi îndeamnă apoi pe copii să-și deschidă tabletele.

  • Deși avem o reputație internațională că tinerii din România excelează în sectorul IT, țara noastră este ultima în Europa la competențe digitale în rândul populației între 16 și 74 de ani, potrivit Eurostat. O altă analiză realizată acum doi ani de Brio, o platformă de testare standardizată, a arătat că 57% dintre elevii de la clasa întâi până la a douăsprezecea se încadrează la nivelul minim funcțional al literației digitale, ceea ce înseamnă că ei reușesc să-și facă un cont pe o aplicație, să trimită un email sau să afle o informație de pe net. Restul: 18% sunt în categoria nefuncțional și doar 25% la funcțional. 

Unicornul Fanta

Pe tablă e proiectat un cod QR, pregătit pentru a fi scanat de copii. Codul duce la o primă provocare: copiii trebuie să propună nume pentru un unicorn creat de inteligența artificială. E alb cu roz și albastru, așa că adolescenții propun Albăstrel, Fanta, Lolita, Pepsi. Majoritatea a decis. Pe unicorn îl va chema Fanta.

Atelierul începe cu o întrebare simplă: „Ce credeți că este inteligența artificială?”. „Ne spune ce îi cerem”, sare cu răspunsul unul dintre copii, apoi încep un joc cu „adevărat” sau „fals”.

Ca să intre în joc, copiii trebuie să-și completeze numele. După un minut, avem 24 de nume, deci jocul poate să înceapă.

„Inteligența artificială nu poate învăța singură” e prima afirmație pe care trebuie să o aprecieze copiii. Pentru șase dintre ei, afirmația e falsă. Pentru opt, e adevărată, iar restul de 10 nu răspund la timp.

„Tot omul a programat-o, deci nu poate să învețe singură”, explică tacticos unul dintre copii.

„Da, e adevarat. Nu poate învăța singură 100%”, explică facilitatorul atelierului.

Din când în când, pe ecran apar emoticoane ca cele din reacțiile Facebook. E un instrument prin care cei de la UiPath își iau feedback de la copii în timp real. Cele mai dese sunt inimioarele, dar mai vezi și like-uri și emoji de grijă.

„Inteligența artificială poate rezolva orice problema fără nicio limitare” e cea de-a doua afirmație. Avem doar două abțineri. 10 copii o apreciază ca fiind falsă, iar 10 spun că e adevărată. 
„Eu m-am grabit”, își regretă un copil răspunsul. Profesorul explică de ce afirmația e falsă.

La afirmația „Inteligența artificială poate recunoaște fețele oamenilor”, copiii șușotesc răspunsuri. E o întrebare mai grea. 14 spun că e adevărată, iar opt spun că e falsă. Primii au dreptate.

„Sunt capabile să gândească și să simtă la fel ca oamenii”. Afirmația aduce unanimitate. Toți copiii știu că inteligența artificială nu are această capacitate.

„Progresăm, e bine”, remarcă unul dintre facilitatorii atelierului.

„Între a gândi și a simți efectiv ca un om - mai e drum lung până acolo”, explică un alt specialist de la UiPath.

„Poate înlocui complet oamenii în toate locurile de muncă” e ultima afirmație care trebuie apreciată de copii. 19 spun că e falsă, iar trei spun că e adevărată.

„Poate înlocui anumite sarcini pe care le fac oamenii. Poate înlocui task-uri repetitive, dar nu poate înlocui complet munca”, le explică facilitatorul.

În continuarea jocului, copiilor le este prezentat modul de funcționare a inteligenței artificiale (IA).

Inteligența artificială este „un super creier”

„IA rezolvă probleme”, spune un copil. Află apoi, din explicații îndelungate, că IA colectează, analizează și învață date, recunoaște tipare, ia decizii și se îmbunătățește continuu.

Copiii cred că inteligența artificială funcționează „din memorie” și că este „un super creier”. Un puști spune cum IA i-a influențat experiența de navigare pe internet: „Mie îmi apar numai păcănele la reclame pe YouTube”. Răspunsul stârnește râsete, dar și o discuție serioasă despre modul în care algoritmii IA colectează și folosesc datele utilizatorilor. „E suficient să dai click o dată ca să înțeleagă că ești interesat”, îi explică facilitatoarea.

„Aplaudați dacă ați înțeles”. Și toată sala aplaudă.

Atelierul continuă cu o sesiune despre aplicațiile inteligenței artificiale în diverse domenii, de la educație și sănătate până la divertisment și securitate. Din sănătate, copiii află cum poate IA ajuta medicii să interpreteze rezultatele analizelor sau cum poate organiza programările medicale.

„Putem să căutăm spitale pe Maps”, remarcă un copil.

Beneficii și dezavantaje

Când vine vorba de beneficii, copiii spun că inteligența artificială le oferă acces la informații.

„Am folosit ChatGPT. Voiam să caut un personaj pe care îl țin eu minte de acum câțiva ani cum arată. Și Google nu mă ajuta. Așa că l-am descris la ChatGPT”, povestește o fetiță.

Apoi, copiii alcătuiesc o listă lungă de dezavantaje ale IA:

  • „Nu are mereu dreptate”;
  • „Poți deveni dependent”;
  • „Nu te poate ajuta mereu”;
  • „Ne strică mentalitatea”;
  • „Poate ști prea multe informații care nu sunt necesare”;
  • „Poate da răspunsul greșit”;
  • „Devenim mai introvertiți”;
  • „Viruși”;
  • „O eroare gravă într-un domeniu în care este nevoie de el”;
  • „Securitatea noastră poate fi afectată”.

Spre finalul atelierului, facilitatorii îi învață pe copii ce este un deep fake reușit. „Pare real cum își mișcă buzele”, spune unul dintre cei mici despre videoclipul în care apare Cristiano Ronaldo cântând „I am blue”.

„Partea de digital este în fiecare an acoperită pentru că este și misiunea companiei care ne-a fondat și este și credința noastră că e o bună bucată din viitor, partea asta de tehnologie, și vedem cum se transformă lucrurile”, explică Andreea Irimia, Programs Manager, responsabilă cu programul Salt Către Viitor.

  • UiPath este o companie globală de software, fondată de Daniel Dines și Marius Tîrcă în București, care își are sediul principal în New York. Compania a crescut treptat, astfel că în 2020 a fost pusă pe locul doi în topul companiilor tech creat de publicația Financial Times FT1000 și un an mai târziu s-a listat pe bursă. Daniel Dineș este considerat unul dintre cei mai bogați români, potrivit publicațiilor economice. În 2019 a fost creată UiPath Foundation, care în ultimii cinci ani s-a implicat în mai multe proiecte din sectorul educațional.

Andreea spune că ei, ca organizatori aflați în contact constant cu copiii, își dau seama că mulți copii din mediile dezavantajate au „un gap” (o lipsă, n.r.). „Clar o folosesc, sunt foarte pricepuți unii dintre ei, doar că nu înțeleg așa cu totul cum se va schimba în viitor și că nu e doar de distracție și va fi și pentru muncă atunci când vor fi adulți”, adaugă Irimia.

Salt Către Viitor este programul prin care susțin copii cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani din comunități defavorizate din județele Vaslui, Galați, Olt, Cluj, Botoșani și din București. În fiecare an, copiii au parte de meditații săptămânale la română, matematică și engleză, activități educaționale diverse, bursă lunară, mentorat, sprijin medical și psihologic și o tabără de vară. Primesc, de asemenea, periodic, pachete cu alimente, rechizite, îmbrăcăminte și cărți. 

Raluca Cristea

reporter

Raluca Cristea este masterandă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Pentru ea, cea mai grea întrebare rămâne „De ce ai ales jurnalismul?”. E o întâmplare fericită faptul că și-a descoperit pasiunea pentru jurnalism, dar nu e întâmplător că alege să o facă cu pasiune. A publicat texte din domeniul educație, în special, și în paralel este copywriter la un post național de radio.

CUVINTE-CHEIE

ai tabara copii tabara uipath foundation uipathfoundation literatie digitala cursuri inteligenta artificiala