35% dintre elevii români au spus că telefoanele proprii le distrag atenția la orele de matematică și 30% sunt distrași de cele ale colegilor, potrivit studiilor PISA. Iar în toate țările incluse în Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare (OCDE), media este chiar de 65% dintre copii care spun că le este distrasă atenția de telefoane la ore.
Mai mult, spre jumătate dintre elevii de 15 ani se simt anxioși când nu au telefonul în apropiere.
Am participat la conferința online organizată de OCDE numită „Dispozitive digitale în școli: distragere dăunătoare a atenției sau generator de succes” pentru a vedea ce spun cercetările și experții internaționali despre asta.
Așa am aflat despre experiențe diverse, de la digitalizata Suedie care încearcă să scape de device-uri din școli la India care încearcă să introducă tehnologia pe scară largă, tocmai ca să ajungă la cât mai mulți copii.
Mai veniți cu mobilele la școală din toamnă?
„Elevilor le este interzis: să utilizeze telefoanele mobile sau orice alt echipament de comunicații electronice în timpul desfășurării orelor de curs, inclusiv în timpul activităților educaționale care se desfășoară în afara unităților de învățământ, cu excepția utilizării acestora în scop educativ, cu acordul cadrului didactic, în timpul pauzelor, sau în spațiile autorizate explicit de regulamentul intern al unității de învățământ”, include Statutul elevului lansat în dezbatere publică de Ministerul Educației la începutul lui iunie.
Consiliul Elevilor a reacționat imediat cerând o procedură în regulamentul de funcționare a școlilor de preluare a telefoanelor „pentru a preveni abuzurile de putere și a asigura o gestionare transparentă a echipamentelor”.
Așadar, urmează să se discute o procedură pentru asta.
Îngrijorări cu privire la folosirea smartphone-urilor la școală există în toată lumea și alții au luat măsuri înaintea noastră.
Franța vrea să piloteze o pauză digitală în școli și analizează împreună cu școlile gimnaziale și administrațiile locale măsurile care să permită ca elevii să își pună telefoanele mobile deoparte pe parcursul zilei de școală. Mai vor și să instituie o lună fără aplicații mobile, tot ca pilot în școli. Deciziile au pornit de la un raport recent comandat de guvernul francez care a recomandat introducerea unor limite de vârstă pentru copiii care utilizează smartphone-uri și aplicații de socializare, pe care vor să o ducă de fapt la nivel european.
Franța e și țara care în 2020 a dat o lege prin care interzice utilizarea comercială a imaginilor cu copii sub 16 ani.
Finlanda are deja o lege care le interzice la ore, dar se gândește să găsească o modalitate prin care să le scoată pe parcursul întregii zile. Spania le-a interzis în școlile primare, iar la gimnaziu sunt restricționate pe scară largă.
În Marea Britanie, unde 97% dintre elevii până în 12 ani au telefon mobil, școlile au autonomie în a decide dacă interzic device-urile sau nu. Italia a făcut o recomandare să nu fie folosite mobilele la ore, deși anul trecut se gândea la o interzicere completă.
Ce spun cercetările
Andreas Schleicher, Director for Education and Skills la OECD a prezentat rezultatele studiilor făcute în această privință. Cert este că cei mici stau prea mult pe device-uri și asta le afectează performanțele școlare. Există și nuanțe aici. După experiența pandemiei, expertul spune că „aruncarea tehnologiei în sălile de clasă nu oferă nici ea vreo garanție de succes”.
Testările PISA, de pildă, au colectat date de la 690.000 de elevi de 15 ani din 81 de sisteme de învățământ din întreaga lume, analizând nu doar ceea ce au învățat, citire matematică și știință, gândire creativă, dar și date privind expunerea lor la noile tehnologii.
„Timpul digital în multe sisteme de educație se apropie destul de mult de timpul pe care elevii îl petrec învățând la școală, în orele obișnuite. În multe țări, expunerea digitală ocupă o parte semnificativă din timpul de învățare al elevilor și din timpul lor liber”, a arătat expertul.
Culmea este că studiile nu arată o îmbunătățire semnificativă a calității învățării dacă e folosită tehnologia la clasă. Dar când elevii stau mult pe telefoane acasă, asta îi afectează.
„Atunci când elevii folosesc dispozitivele mai mult de o oră, până la două ore, mai mult de două ore, până la trei ore, performanța la testele PISA scade”, spune expertul. „Ar putea fi, de asemenea, faptul că elevii cu performanțe scăzute preferă să petreacă timpul pe un smartphone mai degrabă decât faptul că cea mai mare parte a utilizării smartphone-urilor determină performanțe scăzute”, completează el.
Cercetările arată și că există mulți elevi care spun că folosesc telefoanele mobile în fiecare sau în majoritatea orelor de curs și pentru 60% dintre ei asta le distrage atenția. „Deci, atunci când își fac lecțiile de matematică, sunt distrași de utilizarea smartphone-ului sau de colegii lor care își folosesc smartphone-urile. Practic, distragerea atenției este un impediment evident, ceva care stă în calea rezultatelor învățării”, arată Schleicher.
Când telefoanele dispar, apar rezultatele
Acolo unde telefoanele au fost interzise, s-a văzut pe grafice că și rezultatele la învățătură sunt mai bune.
„Se poate spune că interzicerea smartphone-urilor pare să fie o modalitate de a media acest tip de relație între distragerea atenției și rezultate”, punctează expertul OCDE.
Au descoperit și un alt lucru îngrijorător legat de folosirea tehnologiei: „Există o proporție destul de mare de elevi care se simt nervoși, anxioși atunci când nu au smartphone-ul la ei. Dacă vă uitați la Tokyo, Malaezia, puteți vedea că este chiar o bună majoritate a elevilor în această situație, dar, în multe țări, ajunge la jumătate dintre elevi. O puteți numi o formă de dependență.”
„Ceea ce am mai găsit interesant este că elevii care se simțeau anxioși atunci când nu au smartphone-ul erau și mai puțin fericiți cu viața lor, se simțeau mai puțin stăpâni pe emoțiile lor, se simțeau mai puțin rezistenți împotriva stresului, mai puțin rezilienți”, mai arată Schleicher.
Citești cărți pe hârtie, ești mai bun la tehnologie
Tot studiile făcute în urma PISA arată că elevii care sunt mai buni la folosirea tehnologiei sunt și cei care citesc cărți pe hârtie. „Cel mai bun predictor al alfabetizării digitale a fost, de fapt, frecvența cu care elevii citesc cărți în format de hârtie, texte lungi, în timp ce elevii care folosesc cărți sau materiale mai mult pe dispozitive digitale au avut tendința de a fi de fapt cititori digitali mai puțin competenți. Pare contraintuitiv, dar numai până la un anumit punct”, spune expertul.
„Dacă vrei să devii alfabetizat digital știi că trebuie să intri în argumente complexe, trebuie să fii capabil să te confrunți cu opinii contradictorii și contrastante trebuie să distingi faptele de adevăruri de opinie și toate aceste tipuri de abilități se dezvoltă atunci când te angajezi în texte lungi și complexe, mai degrabă decât în cazul unui videoclip sau al unui mic fragment de text.” Andreas Schleicher, OCDE
De ce renunță Suedia la tehnologie
Lotta Edholm, ministra Școlilor din Suedia, a explicat de ce țara sa a decis să facă un pas în spate în privința tehnologiei.
„Studiile au arătat că abilitățile de bază în citire și scriere se dezvoltă cel mai bine prin utilizarea cărților fizice și prin scrierea cu pixul și hârtia. Ne concentrăm acum ca școlile să se întoarcă la elementele de bază, iar guvernul suedez a început să introducă mai multe mijloace de învățare analogică în școli. Au fost făcute investiții pentru a crește numărul de manuale școlare și pentru a reduce timpul petrecut în fața unui ecran”, a spus aceasta.
De asemenea, au un plan de investiții pentru bibliotecile școlare pentru a crește interesul copiilor pentru lectură și să se asigure că toți au acces la biblioteci.
Lucrează și la modificări legislative: „Astăzi programa școlară pentru preșcolari include ca educatorii să se asigure că toți copiii sunt capabili să utilizeze mijloacele digitale de sprijin. Acum curriculumul pentru învățământul preșcolar este în curs de reînnoire, dorim să eliminăm cerința de a utiliza mijloace de învățare digitale în grădinițe.”
Apoi, vor să scoată telefoanele din școli fiindcă „un mediu școlar lipsit de telefoane este calea cea bună și este momentul să devină o normă ca în toate școlile din Suedia să nu existe telefoane pe tot parcursul zilei de școală.”
„Știm, de asemenea că dacă, de exemplu, avem o școală fără telefon mobil, copiii care merg la o școală fără telefon mobil folosesc mai puțin telefonul mobil și acasă”, a mai completat ministra.
India folosește tehnologia să ajungă la copiii din grupuri dezavantajate
La polul opus, India investește masiv în digitalizarea educației. Realitatea educației în țara cu cea mai mare populație de pe Glob este însă alta, a arătat Vinod Rao, secretar pe educație primară și secundară în statul Gujarat, cu o populație de 60 de milioane de locuitori.
„Nu putem face ca fiecare profesor să fie excepțional, dar cu siguranță putem face ca un profesor excepțional să fie pus la dispoziția tuturor elevilor. Și aici tehnologia și dispozitivele ne sunt de folos”, crede acesta. Cu toate că e de acord cu privire la interzicerea telefoanelor mobile individuale în campusuri, interdicție inclusiv pentru profesori, crede în tehnologizarea învățării în școli prin dispozitive colective.
„Dispozitivele și tehnologia au îmbunătățit cu siguranță rezultatele generale ale învățării în școli. Fie că este vorba de predarea și învățarea asistată de tehnologie, evaluările asistate de tehnologie, care ajută la obținerea unui feedback în timp real, ajutând la remediere. Fiecare copil este asistat în învățare în funcție de punctele sale forte și slabe, de aplicațiile de fluență a cititului și capacitatea de a învăța”, explică Rao.
Elevii primesc un QR-code prin care pot accesa toate materialele de acasă.
În Gujarat sunt 20.000 de școli care au laboratoare de informatică create în ultimii șase-șapte ani și 100.000 de săli de clasă inteligente realizate în în ultimul an. Au organizat și un centru de comandă pentru școli asistat de tehnologie în care monitorizează în timp real cele 55.000 de școli din stat, cu 12 milioane de elevi și 400.000 de profesori.
„Credem că tehnologia este calea de urmat pentru o țară cu diversitatea și complexitatea Indiei. Provocările cu care se confruntă o țară precum India sunt cu totul diferite și trebuie să o vedem din această perspectivă. În prezent, cea mai mare provocare cu care se confruntă lumea în curs de dezvoltare este educația în medii dezavantajate: elevii care nu vin la școală și elevii care vin la școală și nu învață ceea ce ar trebui să învețe”, a mai spus secretarul indian în susținerea politicilor implementare.
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
Școala9 ÎN CĂȘTI aduce unele dintre textele noastre în variantă audio, citite de autori.
