Școala profesională care nu renunță la elevii care au consumat droguri și ține sub control absenteismul

În atelierul de lăcătușerie e un huruit continuu. Elevii de clasa a noua, fete și băieți, învață operația de înfiletare. Fiecare are o trusă cu șubler, riglă, compas, dornuri, punctator. Profesorul Viorel Cirimbei trece pe la fiecare.

„În a opta am avut mai multă vacanță decât școală”

Vlad, un băiat înalt, care vine zilnic cu trenul de la Zărnești, 32 de kilometri, spune că a ales Școala Kronstadt să învețe o meserie, la fel ca ai lui: „Mama e director pe calitate și am zis să mă duc și eu după ea. Îmi place să muncesc, sunt omul bun la toate, nu mă feresc de muncă.” Cu școala i-a fost mai greu însă. „În a opta am avut mai multă vacanță decât școală, 200 și ceva de absențe. Multe le-am făcut când am fost operat de apendicită”, spune băiatul. Dar și-a dat corigențele și s-a înscris la școala profesională. Azi nu mai lipsește deloc.

Profesorul Viorel Cirimbei, pe care îl desparte jumătate de secol de elevii săi, explică modul în care se țin sub control absențele în școală. „Când eram diriginte, am ținut strâns legătura cu părinții. O absență dacă avea, scriam pe grup, erau și în catalogul electronic. Ce făceau părinții? În loc să mă ajute, le scoteau scutiri medicale. Și atunci am renunțat la asta, am început să-i anunț doar la sfârșit de lună, când nu puteau veni cu mai multe scutiri medicale. Am preluat controlul”, spune maistrul instructor. 

Azi e la pensie, dar a rămas în școală de dragul copiilor și fiindcă „am pus ochii pe unu-doi colegi să dau meseria mai departe”. În 1972, maistrul instructor era și el elev al aceleiași școli, pe atunci Școala profesională Rulmentul Brașov. Azi dă mai departe punctualitatea pe care a deprins-o de când era elev. „În 50 de ani nu am întârziat, am fost mereu înaintea elevilor, e foarte important. Am avut un mentor, directorul școlii, de la el am învățat multe. El era de la 6 dimineața la școală.”

Înainte de ore toți elevii își pun telefonul în sertar ca să stea concentrați 100% pe ce lucrează. Copiii își împart activitatea între școală, unde fac teorie și practică în ateliere, și firmele unde fac practică efectivă și îi susțin inclusiv financiar printr-o bursă lunară. Așa funcționează învățământul dual care va fi generalizat până în 2030, promite Ministerul Educației.

„Încercăm să-i obișnuim cu programul de lucru pentru firme, pentru că acolo - le explic - ai pierdut autobuzul, nu mai ai cu ce să ajungi, că e pe câmp, trebuie să iei un taxi și nu-ți convine. Pierzi bursa și pentru ce?”

Cu spatele spre o tablă smart pe care o folosește la lecții, Viorel Cirimbei povestește despre vremurile când, adolescent fiind, se uita împreună cu toți vecinii din sat la televizor alb-negru, două ore seara. Azi, tentațiile pentru copii sunt mult mai multe. „Nici eu n-am semnal și internet când merg la țară”, caută un punct comun Vlad.

Când îi preiau în clasa a noua, fac cu ei și alfabetizare

Doar că realitatea generației Z este cu totul alta decât a Baby boomers-ilor din care face parte maistrul său: dependențe de tot felul - de internet, alcool, țigări, consum de substanțe. Toate pot duce în final la abandon școlar. Iar mulți dintre copiii care ajung să învețe o meserie la școala din Brașov au niște situații extrem de grele acasă.

„Noi vedem când îi selectăm în clasa a noua că sunt mulți dintre ei total nesiguri pe ei, speriați, inhibați, stau cocoșați, se uită în jos, sunt ghemoșiți. Când termină au și altă îmbrăcăminte, sunt mândri, efectiv emană altă stare. Noi mergem un pic mai în spate și începem activitățile și lucrul cu ei de la un alt nivel. Și la firme, sau în special la firme, noi facem și noțiuni de matematică, de fizică, noțiuni de bază”, explică Camelia Engel, președinta consiliului de administrație al școlilor. „De aritmetică chiar, scris, citit”, completează directoarea școlii Daniela Croitoru. 

„Am avut un copilaș, este elevul nostru, care nu știa să scrie. Și atunci orice profesor, și noi, inginerii, că și la noi se scrie, trebuie să lucrăm cu ei. Mă mândresc că dintre elevii noștri care au terminat primele promoții acum sunt cei care îi învață pe ceilalți”, mai spune ea.

De ce se țin de capul copiilor care au ajuns până în clasa a noua fără să știe să citească și noțiuni elementare de mate?

„În orice copil există un potențial extraordinar și cred că este datoria noastră să-l descoperim și să-l ajutăm să se dezvolte. Facem asta pentru că, într-adevăr, investim niște bani, dar cuvântul e corect - investim. Ceea ce se întoarce ulterior către noi sau către societate este infinit mai valoros”, spune Camelia Engel. Contractul cu școala nu-i obligă pe elevi după absolvire să rămână angajați în firmele partenere, dar 93% decid asta. „Noi mergem pe principiul că dacă în acești trei ani noi nu le putem demonstra că au un viitor, că au un loc de muncă unde sunt corect remunerați, sunt respectați, au o grămadă de beneficii, standarde, dacă asta nu-i convinge, nu-i putem obliga, pentru că nu funcționează”, mai spune ea.

O școală pe modelul unei afaceri

Școala germană Kronstadt funcționează ca o companie. Au niște predicții de care se țin cu strictețe:
- frecvența elevilor - 95% prezență la orele de teorie și practică din totalul de ore din lună;
- progresul elevilor - medie mai mare sau egală cu 6.50 la testările standardizate pe care le susțin;
- satisfacția clienților - 75% grad de satisfacție elevi, 75% grad de satisfacție profesori, menținerea a 95% din elevi angajați după absolvire;
- siguranța muncii - zero accidente.

Reușesc asta prin consiliere psihologică și școlară, coaching, susținere permanentă în caz de dependențe de substanțe. Fiindcă și asta e o realitate.

După ce tânărul de 19 ani Vlad Pascu aflat sub efectul drogurilor a intrat cu mașina într-un grup și i-a omorât pe doi dintre ei, au existat dezbateri la nivel național despre cum ar trebui elevii să fie testați în școli. S-au pornit discuții între Ministerul Educației și cel al Sănătății despre o posibilă testare antidrog în școli, fără să se ia o decizie între timp.

La podcastul REZOLVAT, ministra Ligia Deca a spus că urmează să dezvolte un mecanism de identificare a copiilor care au nevoie de ajutor psihologic specializat și proceduri în diferite cazuri care pot apărea în școli, de la violență la consum de substanțe.

La Școala Kronstadt fac asta deja, de la omul de la poartă până la profesori, maiștri, consilieri, toți au grijă de elevi. „Întâi se uită portarul la ei dimineața când ajung la școală, dar noi toți profesorii ne uităm la elevi. Depinde de noi toți. Dacă elevul are ocupație tot timpul, dacă îi dai de lucru, nu să-l omori, dar conform programei, el nu mai are timp de telefon sau alte cele”, crede maistrul Cirimbei. 

Cum fac testarea antidrog

Prin contractul cu școala este stipulată testarea antidrog la fiecare început de an școlar, apoi se mai face periodic pe eșantioane de elevi sau la recomandarea consilierului școlar. Părintele află de la început procedura și semnează. Testările se fac într-o clinică și este plătită de agentul economic cu care școala colaborează. Sistemul pe care l-au implementat are deja aproape opt ani.

„În 2015 am avut primul caz de copil depistat cu consum de droguri, când elevul era la practică la unul dintre agenții economici. A fost luat cu salvarea și dus la spital. Atunci a fost prima dată când noi am fost șocați de realitatea aceasta și din aproape în aproape am constatat că nu este neapărat un caz izolat sau era posibil să nu fi fost doar un caz izolat”, își amintește Camelia Engel.

Depistează în jur de 30-40 de copii la testările anuale, adică sub 5% din totalul de 850 de elevi.

Dacă se întâmplă să bănuiască un elev că ar consuma, testarea se face pe grupuri în care și acela este inclus, pentru a-i proteja confidențialitatea. Rezultatele sunt comunicate doar agentului economic și părinților, nu și școlii, din aceleași motive.

După o perioadă, elevul trebuie să se testeze din nou pe banii familiei și la aceeași clinică, să corespundă indicatorii. În paralel, au sesiuni de consiliere de grup sau individuală.

Consilierul școlar care știe ce cântă Azteca cu Șapte

Vlad Stoica este consilierul școlii și are și ore de psihologie cu elevii, dar ei îl pot vizita și la cabinet. Și o fac, fiindcă e tânăr, îi ia uneori pe munte sau le e coleg la fotbal și știe și muzica lui Tzancă Uraganu sau Azteca. „Fiind și un pic apropiat de vârsta lor, consider că muzica joacă un rol foarte, foarte mare în apariția consumului la adolescenți, pentru că, din câte am observat eu, preferința lor e pentru trap și manele. Manelele, să zic așa, sunt mai inocente, vorbesc mai multe despre băută sau dușmani. Dar muzica trap, nu știu dacă sunteți familiarizați cu ea, promovează chiar asta. Melodia lui Azteca cu Șapte, se numește «Bob», vine de la Boabă - pastilă de ecstasy. De 8 milioane de ori a fost ascultată melodia asta”, spune consilierul.

„Simt că se topește totul acum, fraieri
Yeah, plutesc sunete în aer, yeah
Plutesc sunete în aer, yeah
Sunt roz și verzi și albastre
Yeah, mai bagăm să nu ne lase, yeah
Transpir de la boabă ca la cardio”, zice cântecul. Și oricât de simplist pare, tinerii sunt curioși să vadă dacă așa e ca în cântec.

Apoi, drogurile sintetice au devenit mai ieftine decât țigările. „Sunt la nivelul costului unei pâini - 10 lei o pastiluță”, spune consilierul.

„Aud de la tot felul de consumatori că te introduce într-o altă realitate, că ai tot felul de viziuni și vor să știe ce efecte au anumite droguri. Am adus la activități și foști consumatori care au avut de suferit de pe urma acestor droguri. Sunt curioși cum au scăpat de consum, îi interesează și modalități de a trece peste”, explică Vlad. Crede că e super important sportul pentru tineri, așa că încearcă să-i apropie de orice formă de mișcare. Au făcut un campionat de tenis de picior, unul de tenis de masă. După ce termină căminul care e în construcție, vor să pună acolo și o pistă de alergat, un miniteren de baschet. 

„Mesajul ăsta «spune nu drogurilor» nu ajută, că ei exact opusul o să-l facă”

„Sunt mulți dintre ei departe de casă, mulți dintre ei care poate nu au părinții cu ei sau care nu au parte de un mediu familial de susținere și dragoste și acestea toate sunt de cele mai multe ori motivele pentru care copilașii recurg la diferite subterfugii care duc la dependență și dependență de toate felurile, droguri, dar nu numai”, spune și directoarea Daniela Croitoru.

Agenții economici au plătit și terapia individuală a unui copil cu dependență, au fost susținuți și părinții.

Cristina Răduță vine de la o clinică și face coaching cu ei. Sunt foarte interesați de cum pot să facă bani, să fie pe picioarele lor. Ajung însă să vorbească despre tot felul, de la noțiuni de igienă, cum să se protejeze de consumul de alcool sau substanțe, până la abuz și consimțământ. 
„Mesajul ăsta «spune nu drogurilor» nu ajută, că ei exact opusul o să-l facă. În momentul în care te duci direct și îi spui «ai o problemă», l-ai închis pe copilul ăla. Important este să-l iei un pic și să vezi ce e dedesubt. Că dependența aia nu a apărut așa hop, hai să fiu și eu dependent”, crede Cristina.

„Cum de un puradel de 11-10 ani poate să găsească un dealer, dar ditamai investigatorii nu pot?”

Adunați în jurul mesei lungi din cancelarie, și elevii de clasa a noua dezbat despre cum ar putea fi ajutați colegii lor care consumă.  

„Singura rezolvare a acestei probleme ar fi ca producătorii să fie neutralizați. Autoritățile ar trebui să se implice mai mult, să se infiltreze, așa, ca în filme”, spune un elev de clasa a noua, venit din Bacău să studieze la Kronstadt.

Nu a scăpat niciunul dintre ei să nu fie abordați pe stradă de dealeri. „Așteptam autobuzul și vine un om așa, pe la 40 de ani: «vrei marfa?»”, spune colegul său de la altă specializare. „Dar chiar mi se pare interesant rău, cum de un puradel de 11-10 ani poate să găsească un dealer, dar ditamai investigatorii nu pot? Pe bune?”, continuă el ideea colegului său.

În 2022, un tânăr de 25 de ani a murit la Festivalul Saga din capitală din cauza consumului de droguri. Un studiu al Agenției Naționale Antidrog arată că numărul persoanelor între 15 și 34 de ani care au consumat droguri cel puțin o dată în viață a crescut de cinci ori din 2007 până în 2019. 
Un studiu mai recent arată că undeva la 10% dintre adolescenții români au consumat diferite substanțe.

O altă colegă de-ale lor povestește cum a avut un prieten care a reușit să se lase de droguri și de șase luni e „clean”. „Din câte am înțeles eu, au trecut prin anumite lucruri care nu le-au făcut bine pe parcursul vieții și acum încearcă să scape de acele lucruri prin droguri și prin senzația de emo”, spune ea. E de acord cu propunerea colegilor ei: acești tineri să meargă mai des la consiliere. „Pe unele persoane le-ar ajuta pentru că o să realizeze un lucru mic, o să le dea de gândit, pentru că în mare parte persoanele care consumă sunt și persoane care dau foarte mult overthinking (analizează foarte mult, n.r.)”, crede eleva.

„Profesorii ne predau pas cu pas așa încât să ne simțim confortabili la oră”

Tuturor le place sistemul de suport implementat la Kronstadt și de profesorii care nu-i cicălesc. „Profesorii sunt foarte liniștiți și nu sunt genul de profesori care să ne sară în cap că faceți aia, faceți aia. Pur și simplu ne predau pas cu pas așa încât să ne simțim confortabili la oră. Și mi se pare foarte ok așa pentru că dacă ni se impune să facem lucruri, nu o să le facem.”

Profesorii lor, după opt ani în care au implementat testarea urmată de toate serviciile de suport, cred că asta este soluția pentru toate școlile din țară, spune Camelia Engel: „L-ai testat pe ele, ai văzut că are o problemă, ai identificat-o, poți să vii cu niște servicii după. Dacă rămâi doar la nivel de testare e ca și când mă testez că am glicemia mare și după aceea nu fac nimic.”