Generația Instagram face votul „cool“:„Tinerii nu mai au timp și răbdare să asculte monologuri demagogice“

Într-o seară de august, vara trecută, pe o bancă din parcul Cișmigiu din București, doi băieți căutau de pe smartphone știri și statistici despre prezența tinerilor la vot. Mai erau câteva săptămâni până la alegerile locale, iar Capitala era împânzită de afișe electorale.

„La parlamentarele de acum patru ani, țin minte că toată presa scria că tinerii nu merg la vot“,  i-a spus Cristi Drăgan prietenului său Tushar Advani. Tushar e cetățean român, de origine indiană, stabilit în România de cinci ani.

La o singură căutare pe Google despre prezența tinerilor la alegerile parlamentare din 2016 au găsit titluri ca „Absenteism major la vot al generației 18 - 34 de ani“, „Anul în care bătrânii au preluat controlul“ sau „Tinerii chiulesc, rezultatul e decis de segmentul 45-64 de ani“. 

Cei doi s-au întrebat de ce se aruncă vina numai pe tineri pentru absenteismul de la vot. De ce trăiesc într-un film în care adulții sunt dezbinați de generația lor? De ce învrăjbirea nu lasă loc de empatie și de un discurs constructiv? „De bătrâni se iau pentru că votează cu partidul ăla, de tineri se iau că nu merg la vot“, a spus Cristi pe un ton mai ridicat decât vorbește de obicei.

La alegerile parlamentare din 2016 a fost cea mai scăzută prezență la vot din ultimii patru ani - 39,49%, potrivit Biroului Electoral Central (BEC). Din 1.501.624 de persoane între 18 și 24 de ani au votat 437.073. De atunci, prezența la vot în rândul acestei categorii a fost mai mare cu fiecare scrutin, însă Cristi și Tushar s-au temut că, în contextul pandemic, scenariul din 2016 se poate repeta.

„Oh my God! Prezență de 29% la votanții până în 24 de ani (la parlamentarele din 2016 - n.r.)“, au tresărit cei doi. Acela a fost momentul în care s-au hotărât să pornească „Generația VOT“ - o campanie de încurajare a tinerilor să meargă la vot. Și 2020, cu două rânduri de alegeri, locale și parlamentare, a fost momentul potrivit pentru a o demara. 

Mai ales că și ei fac parte din categoria celor mai tineri votanți: Tushar are 20 de ani, iar Cristi este cu doi ani mai mare. 

Postează și pe Facebook ca să vadă și bunicii și părinții ce fac

S-au hotărât încă din acea seară să lase în urmă vibe-ul negativ al alegerilor din 2016 și să folosească timpul prezent și rețeaua de socializare Instagram pentru ca votul să devină „cool“ - interesant pentru tineri, ne explică cei doi, într-o discuție pe ZOOM, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din 6 decembrie.

Voiau să deschidă conversația despre votare în rândul generației Z (născuți după 1990 - n.r.), dar „fără să-i dea cu capul de tastatură“. Ideile de slogan pentru campania „Generația VOT“ trebuiau să fie prietenoase, amuzante, să rimeze, să aibă ceva „pozitiv“. 

Să fie diferite de limbajul de lemn al politicienilor pe care îi văd la televizor. Să fie adaptate pentru Instagram, pentru că acolo sunt activi cei mai mulți tineri. „Facebook-ul a devenit o rețea de socializare folosită mai mult de părinți și de bunici, dar postăm și acolo ca să vadă și ei ce facem“, explică Cristi ușor amuzat.

Primele lor mesaje, care au devenit și cele mai populare pe rețelele de socializare, au apărut în aceeași seară. În timp ce-i mușcau țânțarii, ei scriau pe telefon zicale populare românești pe care să le poată adapta campaniei lor. Așa a apărut cel mai popular slogan „Te scot la un vot?“ sau „Dragoste la prima votare“, „Cu mic cu mare, mergem la votare“ și „Prietenul la votare se cunoaște“.

„Vrem ca votul să nu mai fie perceput ca o chestie plictisitoare, reprezentativă doar pentru adulți și bătrâni. Noi încercăm să vorbim o politicianeză cool. Să facem tinerii curioși“, explică cei doi în același glas energic, deși este trecut de șase seara.

Tushar Advani, cofondator campania Generația VOT/ Foto: Facebook

Tushar se află în București, unde abia a terminat încă o zi de muncă într-o firmă în care se ocupă de partea administrativă și de relațiile cu clienții. Iar Cristi este în Londra, unde scrie la licența sa despre cum poți să extinzi activitatea unui ONG din București în alte orașe. Între timp lucrează și ca asistent universitar la Minerva Schools de la KGI. 

Generația VOT nu are granițe fizice, dar simte că are responsabilități: inclusiv de a face o schimbare în bine prin puterea votului.

Tushar vrea să rămână în România pentru că aici a întâlnit oameni care l-au inspirat să fie un om mai bun. „Dacă trăim într-un loc și avem puterea să votăm pe cine vrem să ne reprezinte, trebuie să ne folosim de ea. Eu vreau să rămân în România. Aici am întâlnit oameni care m-au inspirat să fiu mai bun. M-au primit cu brațele deschise. M-au ajutat să cresc profesional și personal. Țara asta are foarte mult potențial.“

Tushar zâmbește pe tot parcursul discuției online, deși tot din online primește mesaje rasiste din partea unor oameni care îi spun că locul său nu este în România. 

„Câteodată primesc mesaje pe Facebook care nu sunt deloc ok, dar încerc să le ignor. Eu cred că ar trebui să avem cu toții aceleași drepturi indiferent de locul de unde venim, de gen sau alte lucruri care țin de identitatea noastră.“ - Tushar Advani

 

Cristi se consideră un cetățean al lumii, ca mulți alți tineri din generația Z. Dar România rămâne spațiul de unde se încarcă emoțional pentru noile sale călătorii. În ultimii patru ani a schimbat șase țări, pentru studiu sau joburi: de la San Francisco și New York (SUA) la Coreea de Sud, India, Germania, Argentina și Londra (Marea Britanie). 

„Între etapele astea îmi fac timp să vin acasă, mai ales ca să o văd pe mama - cum o să vin și de sărbători. Pentru mine lucrurile nu sunt alb sau negru. Nu există România versus străinătate, ci mai degrabă un journey (călătorie - n.r.) în care învăț și mă dezvolt ca om. Acesta este modul prin care simt că pot să ajut România“, crede Cristi.

Din august și până în prezent, Cristi și Tushar au crescut comunitatea Generației VOT la aproape 6000 de persoane pe Instagram și în jur de 3000 pe Facebook.

Cristi Drăgan, cofondator campania Generația VOT/ Foto: Facebook

„Unde-s mulți, procentul crește“

Toți urmăritorii au fost atrași prin munca ambasadorilor care participă activ la conținutul campaniei de pe rețelele de socializare. Până acum sunt aproape 500 de tineri din marile orașe sau din sate pierdute din Maramureș sau nordul Moldovei. Sunt cei care trimit poze cu ei de pe vârf de deal, din curtea casei, din fața blocului sau din sufragerie ținând pancarte cu mesaje ca „Lasă tot și hai cu mine la vot“, „Nu sta pe loc/ Ia-ți masca și hai cu mine la vot“ sau „Unde-s mulți procentul crește“. 

Ambasador Generația VOT

Sau cei care creează meme-uri (idei reprezentate prin imagini, de regulă, amuzante) prin care îndeamnă tinerii la vot. De exemplu, cu personajul „Baby Yoda“, inspirat din seria filmelor Star Wars care spune „May the vote be with you“. Alte meme-uri sunt cu Donald Trump, cântăreți din America sau personaje din seriale de pe Netflix. 

Pagina de Instagram Generația VOT

Alți ambasadori vin cu idei sau creează chiar ei  „REELS“, video-uri de 10-15 secunde pe Instagram, în care fac același lucru: încurajează tinerii să voteze. Dar și acestea trebuie să aibă „o haioșenie“: fie că sunt pași de dans sau voci de desene animate. 

Totodată, au realizat mai multe IGTV - uri (video-uri realizate printr-o aplicație care se găsește tot pe Instagram). Prin intermediul acestora au explicat, în câteva minute, cum să te informezi despre candidații de la alegerile parlamentare, care este rolul Parlamentului sau ce înseamnă o moțiune de cenzură. Cele mai multe IGTV - uri sunt realizate de Alexandru Dănescu, student în anul II la Institutul de Științe Politice din Paris.

Tânărul își alege temele în funcție de sugestiile pe care le primește de la Cristi și de la Tushar, fiindcă ei monitorizează întrebările care vin de la următorii Generației VOT. Pentru un video de 5 minute, Alexandru muncește o zi întreagă: documentare, scriere scenariu, filmat și editare. De obicei, face asta în weekend pentru că în timpul săptămânii este ocupat cu activitățile de la facultate.

Alexandru s-a gândit că tinerii au nevoie de astfel de materiale informative, dar feedback-ul de la ei a fost mai pozitiv decât se aștepta. „Mi-au scris că este foarte tare ceea ce fac și că ar trebui să postez clipuri inclusiv pe TikTok“, povestește el.

„Uneori mă pierd în detalii, pentru că studiez la facultate acest domeniu, dar împreună cu Cristi și alți colegi din echipa Generația VOT reușim să aducem videoclipurile la o variantă cât mai scurtă și clară“, mai explică studentul în științe politice.

„Scurt, clar și, dacă se poate, amuzant“ este ceea ce Cristi numește „content shareable“ (conținut cât mai distribuibil - n.r.). Clipurile lor explicative au ajuns la peste 11 mii de vizualizări doar pe Instagram.

 

 

 

 

 

View this post on Instagram

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

A post shared by Generatia VOT

Tinerii au aceleași întrebări ca adulții

Cristi și Alexandru au făcut și live-uri în care au răspuns întrebărilor tinerilor care urmăresc paginile Generației VOT. „Au aceleași întrebări ca adulții“, spune Cristi.

„E greu să înțelegi de ce, Doamne iartă-mă, fiecare scrutin electoral este atât de diferit? De ce la parlamentare poți să votezi de oriunde din țară, dar la locale nu? De ce sunt mai multe liste la alegerile parlamentare?“, explică el.

Însă cel mai des apare întrebarea: eu cu cine votez? Generația VOT nu face campanie electorală pentru niciun partid, dar au făcut o bază de date despre candidați: 

• lista cu toate partidele, în ordine alfabetică, unde sunt atașate linkuri către site-urile lor sau articole din presă despre programele lor de guvernare
• listele de candidați ale partidelor din fiecare județ
• o listă cu peste 30 de candidați independenți, iar pentru fiecare este atașat linkul cu profilul/pagina sa de Facebook sau alte site-uri cu informații despre aceștia

Cum ar trebui să comunice politicienii cu tinerii

„Politicienii folosesc un limbaj de lemn care nu ajunge la toate generațiile. Ei trebuie să comunice clar, transparent și să lase ușa deschisă tinerilor pentru audiențe la birourile parlamentare“, crede Tushar. 

La rândul său, Cristi spune că în limba engleză există expresiile „talk with“ și „talk to“, adică „vorbești cu mine“ sau „vorbești către mine“. „Politicienii abia așteaptă să vorbească către noi. Ceea ce este necesar, dar ei trebuie să învețe să și dialogheze cu noi. Tinerii nu mai au timp și nici răbdare să asculte monologuri demagogice.“

Tinerii de la Generația VOT cred că există un consens între generații în privința așteptărilor de la politicienii care îi reprezintă pe toți cetățenii până la urmă. 

„Am ajuns să vrem normalitate: politicieni onești, experți în domeniile despre care vorbesc și care să comunice mai mult cu noi atât în timpul campaniei electorale, cât și după.“ - Cristi Drăgan

„În ultimele săptămâni au tot fost evenimente organizate de tineri cu invitați din clasa politică, dar anumite partide nu și-au trimis reprezentanți. Or, în această perioadă nu mai există scuza «n-am avut timp». Acum poți participa, online, din sufrageria ta la orice dezbatere“, adaugă el.

Alți tineri care urmăresc Generația VOT i-au spus că au doar o așteptare: „politicienii să nu mai doarmă într-o ședință“. „Chiar dacă au zis-o în glumă, totuși este ceva de bun simț“, afirmă Cristi.

Cât despre nevoile tinerilor, cei de la Generația VOT spun că, în primul rând, vor politicieni competenți pentru a gestiona actuala criză sanitară cauzată de pandemie, iar a doua temă de mare interes este educația. Asta pentru că cei mai mulți din comunitate sunt încă elevi sau studenți. 

„La o dezbatere despre educație, toți politicienii au spus că sunt de acord cu educația sexuală în școli, dar tot ei au votat ca educația sexuală să se facă numai cu acordul părinților. Noi vrem ca promisiunile politicienilor să fie aplicate“, subliniază Cristi. 

Din acest motiv Generația VOT încurajează tinerii să citească programele de guvernare ale partidelor, dar apoi să compare conținutul acestora cu ce au realizat până în prezent. „Noi încurajăm gândirea critică, pentru că pe hârtie toate programele arată bine.“

Ambasador Generația VOT

Și-atunci... ce sens mai are să mergi la vot? 

„Cred că există opțiuni. Votul este doar un prim pas pentru a fi un cetățean activ. Apoi, trebuie să le urmărim activitatea politicienilor. Ține și de noi, de cetățeni, să-i tragem la răspundere, prin petiții sau proteste, dacă nu-și fac treaba“, crede Tushar. 

La rândul său, Cristi spune că nu există candidatul perfect. „Dacă ne întrebăm cum o duce România, zicem dezastruos. Dacă ne întrebăm cum vrem să fie, zicem excelent. De la dezastruos până la excelent e cale lungă. N-avem cum să facem un salt atât de mare. Dar putem spera că va fi puțin mai bine, în loc să fim tragiști.“