
Antonia Pup este coordonator advocacy la Societatea Academică din România și studentă la Istorie. A fost președinte al Consiliului Național al Elevilor în mandatul 2019-2020, poziție din care a militat pentru transport gratuit pentru toți elevii din România, legea privind garantarea accesului la educație online pentru elevi și profesori, dar și pentru susținerea Bacalaureatului în pandemie. A fost implicată în consultări cu factori decizionali de la nivel național și european, internațional (Banca Mondială) pentru conturarea unor politici educaționale.

Legea educației are deja 11 ani. Despre o nouă reformă se discută însă încă din timpul primului mandat al președintelui Klaus Iohannis, adică din 2014. Nou ministrul al Educației, Ligia Deca, are ca plan exact acest lucru: implementarea proiectului „România Educată”. Școala 9 a discutat cu istoricul ieșean Ovidiu Buruiană, conferențiar universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, despre cele mai mari proiecte de reformare a învățământului național în România încă din 1859, de la formarea statului. Astfel, am aflat că avem și un istoric în a crea reforme incoerente sau de neaplicat și că schimbările reale s-au văzut, de fapt, în zeci de ani.
„Îți spun «nu» pentru că te iubesc” a fost mesajul care la finalul anilor ‘90 i-a adus pe islandezi împreună ca să scadă consumul de alcool, tutun și droguri la adolescenți. Ca și noi, până atunci doar se învârteau în jurul expresiei „spune «nu» drogurilor”. Au schimbat cu totul modelul de prevenție, iar astăzi „Planet Youth” este un program model care se desfășoară în 22 de țări, inclusiv la noi. Am vorbit cu Margrét Lilja Guðmundsdóttir, cadru didactic, mamă și Knowledge Director la Planet Youth.
Ce se întâmplă în mintea unui adolescent la primul semn că nu e validat și cum îl pot ajuta părinții să depășească perioada asta mai ușor? Bianca Herescu, psiholog specializat în Psihoterapia Familiei, propune un model de dialog care să ajute adolescenții să-și găsească propriile soluții.