- 4 femei mor în fiecare zi de cancer de col uterin;
România, la fel ca toate țările europene, trebuie să imunizeze, până în 2030, 90% dintre fetele de până la 15 ani împotriva virusului HPV. Medicii și asociațiile de profil spun că e greu să-i convingă pe părinți că ar trebui să-și vaccineze copiii: nu doar pe fete, ci și pe băieți. Dar continuă să încerce.
06.02.2025
de Denisa SanduÎn Centrul Medical al Fundației Renașterea se simte un miros subtil de spital și este o liniște profundă. O doamnă așteaptă emoționată să fie strigată în cabinet. Verifică din nou foile din dosar și răsuflă adânc. O mână de femei de toate vârstele își așteaptă rândul, unele pentru control de rutină, altele pentru colonoscopii sau alte proceduri. Unele sunt îngrijorate, pentru că nu au mai trecut de ceva timp pe la medic.
Mădălina*, o tânără de 21 de ani, a ajuns destul de târziu la doctor, deși spune că a încercat să aibă mereu grijă de sănătatea ei. I se spusese că testul Babeș-Papanicolau se face după 21 de ani și doar dacă a avut mai mult de cinci parteneri. Însă ea a insistat, fiind o fire ipohondră. Când a făcut analiza, a aflat că are probleme. Își amintește că a primit un telefon de la o asistentă medicală care i-a recomandat să-și sune de urgență medicul și să facă testul HPV.
„M-am protejat întotdeauna… mă simțeam murdară, mă simțeam vinovată, îmi era rușine față de părinții mei”, spune Mădălina.
„De ce eu?”, e întrebarea pe care și-o pune acum tânăra, care mai spune că se simte „efectiv bătută de soartă” și că nu a știut, în prima fază, ce să facă, unde să meargă pentru că „Nu mi s-au dat niciun fel de indicații”.
Mădălina avea 20 de ani când a aflat de diagnostic. Dar ea nu este singura în această situație. Jumătate dintre oameni se infectează la un moment dat în viață cu virusul HPV, cu transmitere sexuală.
În România, aproape 3.400 de femei sunt diagnosticate în fiecare an cu cancer de col uterin. În jur de 70 dintre ele au mai puțin de 30 de ani, iar pentru femeile de 55-59 de ani, numărul diagnosticelor este de 8 ori mai mare, arată datele Institutului de Sănătate Publică.
Și tot în fiecare an, în jur de 1.300 de femei pierd bătălia cu această boală. Toate aceste decese pot fi prevenite prin vaccinare și controale periodice.
Alertată de telefonul primit de asistentă, Mădălina s-a dus să vorbească cu doctorul ei. „Mi-a zis că ea nu a mai văzut genul ăsta de rezultate (…), că s-ar putea să am cancer, că trebuie să ne mișcăm foarte repede”, își amintește ea.
HPV sau Human Papillomavirus este un virus care se transmite prin contact sexual neprotejat, dar nu numai, există și tulpini care pot fi contactate și în afara actului sexual.
Modul în care acționează HPV-ul este prin crearea de leziuni, de la simple la complexe. Atât femeile, cât și bărbații pot dezvolta cancer orofaringian, cei din urmă pot face cancer penian, iar femeile cancer vulvar și cunoscutul cancer de col uterin.
Speriată, Mădălina a urmat recomandarea ginecologului de la privat și a făcut un tipaj HPV pentru a vedea dacă este într-adevăr pozitivă și cu ce tulpină, dar și pentru a afla dacă nu cumva există un alt motiv pentru care rezultatul de la Babeș-Papanicolau a ieșit prost.
Rezultatul pozitiv de HPV a venit la capătul unor săptămâni apăsătoare – avea una dintre cele mai comune tulpini care pot duce la cancerul de col uterin. Tulpina 16, care, împreună cu tulpina 18, cauzează 70% din cancere.
Medicul ginecolog i-a recomandat alte investigații „mult mai invazive” și „niște tratamente foarte extensive”. A decis să meargă la un alt doilea medic, în Cluj, pentru o altă opinie. Acesta a liniștit-o, spunându-i să continuie tratamentul preventiv primit de la primul doctor, împreună cu alte tratamente pentru creșterea imunității.
După trei luni a repetat testul Babeș-Papanicolau, iar rezultatele au ieșit mai bine, au fost doar „rare atipii celulare”, ceea ce înseamnă că nu mai exista grija leziunilor cervicale. Apoi, peste alte trei luni, rezultatul a fost normal.
„De la diagnosticul pozitiv de HPV până la cancer poate fi un drum scurt, un drum foarte lung sau niciun drum”, spune medicul ginecolog Alina Diaconu, care lucrează cu Fundația Renașterea și care s-a implicat în mai multe campanii de prevenție și informare.
O vizită la ginecolog este însoțită de termeni ca teste Babeș-Papanicolau, genotipare, citologie, examen colposcopic, biopsie.
Alina Diaconu, medic ginecolog
Doctorița Diaconu spune că nu există un examen standardizat pentru tratarea infecției cu HPV, și că se încearcă ameliorarea și consolidarea imunității, acolo unde e cazul „pentru că acest virus atacă țesuturile, mai ales atunci când imunitatea noastră este în scădere”.
Uneori, femeile ajung la medic pentru că au semnale de alarmă: secreții modificate, sângerări intermenstruale, dureri la contactul sexual, modificări în starea generala, spune medicul, care amintește că rutina de a merge la ginecolog salvează vieți, supraviețuind până la 92% din femeile care își fac screening.
Mădălina ar fi putut scăpa de tot stresul dacă s-ar fi vaccinat înainte de debutul vieții sexuale.
Campania de imunizare obligatorie lansată de ministerul sănătății în 2008 a avut o rată mică de succes. Acoperirea a fost de 2,6% la clasele a VI-a și a VII-a, arată datele de la minister. Unii părinți au spus atunci că nu vor să-și vaccineze fetele fie pentru că se tem de vaccin, fie pentru că se tem că ele ar putea să-și înceapă mai devreme viața sexuală.
Există și câteva motive pentru care aceste campanii de imunizare din trecut nu au funcționat. „Problema principală a fost că era un vaccin nou” și acestea nu oferă încredere publicului general, spune Simona Vulpe, doctor în sociologie. Aceasta mai atrage atenția asupra unui factor care a început tot în acea perioada – mișcarea antivaccin. Lucrul acesta s-a suprapus peste accesibilizarea accesului la internet, fapt care i-a influențat pe unii oameni „să facă alegeri legate de sănătate în baza a ceea ce găsesc pe internet”, mai adaugă Simona Vulpe.
Mădălina avea 5 ani în 2008 și nu era în grupul țintă al campaniilor de vaccinare de atunci.
Tânăra spune că mama ei știa de campania gratuită din anul 2020, dar i se părea greu de accesat. Este vorba despre campania începută în anul 2017, când vaccinul a intrat în Programul Național de Vaccinare pentru fetele de 11- 14 ani, dar procesul efectiv de vaccinare a început abia trei ani mai târziu. Mădălina mai spune că fetele puteau face vaccinul dacă „știai pe cineva care putea să te bage mai în față pe o listă, pentru că se trimitea un anumit număr de doze”.
Ministerul Sănătății încearcă să convingă și alte persoane să se imunizeze, iar în toamna anului 2023 a lansat campania de informare HPV Action Now România. Acesta este o inițiativă pornită de Comisia Europeană, în parteneriat cu European Cancer Organization.
Inițial, toată această campanie a plecat de la ratele alarmante ale cancerului de col uterin pe care le are România, de trei ori mai mari decât media Uniunii Europene. Avem multe cazuri pentru că stăm rău la vaccinare – suntem țara din Uniune cu cea mai mică rată de imunizare, doar 7,5% din populație e vaccinată, față de 90% cât ar fi recomandat.
Ministrul Alexandrul Rafila, în prezența altor oficiali, pentru lansarea campaniei HPV Action Now Romania // Sursa: European Cancer Organisation
European Cancer Organisation și-a propus, ca până în 2030, să atingă trei ținte: 90% din fete să fie vaccinate complet până la vârsta de 15 ani, 70% din femei să facă controale de rutină, iar 90% dintre femeile cu leziuni canceroase și precanceroase să fie identificate și să primească tratament. De exemplu, în Australia, aproape toți adolescenții, fete și băieți, sunt vaccinați împotriva HPV, țara având o rată de 90% de vaccinare.
Progrese încep să se facă și la noi. În decembrie 2023, Ministerul Sănătății a anunțat că vaccinul împotriva HPV este gratuit pentru fete și băieți cu vârstele cuprinse între 11 și 19 ani, iar pentru femeile până în 45 de ani este compensat 50%.
Succesul acestui proiect depinde de mulți factori. Deși în România aproape 80% dintre cei chestionați au spus că au auzit despre infecția cu virusul HPV, 67% susțin că nu au primit recomandări pentru vaccinare, arată un studiu din 2023, realizat de Fundația Renașterea în colaborare cu Centrul pentru Inovație în Medicină și Asociația Eurocomunicare.
„Doar 1% dintre respondenții care se consideră neinformați cu privire la infecția HPV și-au vaccinat copiii împotriva virusului”, arată aceeași cercetare. Motivul pentru care 9 din 10 participanți nu se vaccinează sau nu-și vaccinează copiii este că nu li s-a recomandat acest vaccin. Situația se schimbă pentru părinții care se consideră informați, în cazul cărora rata de vaccinare a copiilor crește la 15%.
Procentul scăzut de vaccinare și lipsa de informare nu se vor schimba foarte repede, spune doctorul în sociologie Simona Vulpe, deoarece încă de la prima campanie s-a observat o slăbire „a încrederii în stat și autoritățile publice și, pe alocuri, în sistemul de sănătate”. Aceasta mai crede că, pentru o îmbunătățire de amploare, statul ar trebui să facă mai multe ,,investiții în sistemul de sănătate și mai multe resurse către medicii de familie” din punct de vedere financiar. Lipsa de timp pe care o petrec medicii de familie cu pacienții lor este cel de-al doilea factor care ar putea fi îmbunătățit – să asculte pacienții și să le răspundă la întrebări.
Unul dintre părinții implicați activ în promovarea vaccinării împotriva virusului HPV este Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame și una dintre fondatoarele mișcării HPV Action Now România.
Anul trecut, Asociația Mame pentru Mame a mers în patru dintre județele cu cele mai scăzute rate de vaccinare, pentru a vorbi cu mamele din aceste comunități despre importanța vaccinării. Înainte să plece la drum, și-au făcut un plan inițial: să meargă în orășelele mai mici prin asociațiile de părinți să faciliteze întâlniri cu părinții în școli.
Doar că planul de acasă nu se potrivește întotdeauna cu cel din târg și au ajuns în Moldova când se întâmpla ,,cea mai mare grevă din sistemul de educație din românia– toate școlile închise”, își amintește râzând Ana Măiță, președinta asociației.
Ana Măiță, președinta Asociației Mame pentru Mame, la una dintre întâlnirile proiectului „Hotărăște pentru tine” // Sursa: Ana Măiță
Din dorința de a găsi soluții, au mers la un liceu istoric din Rădăuți, unde au întâlnit ,,un director tânăr, pe felie, foarte fain”. Ana rememorează ce le-a zis acesta: ,,Doamnă, nu se poate. Noi acum dacă chemăm părinții la o ședință în care le vorbim despre altceva în afară de începerea cursurilor și sustinerea examenelor conform cu calendarul, ne linșează! Și pe noi, și pe dumneavoastră, orice le-ați spune”.
S-au reorientat, iar cei de la asociațiile de părinți le-au spus: ,,noi avem acum planificate balurile de final, cu copiii de clasa a VII-a și la noi (...). Încercăm să îi strângem pe părinți într-un colț al sălii să vorbiți cu dânșii.” Au hotărât să meargă cu două ore mai devreme, pentru că părinții mai pregăteau câte una-alta până când începea petrecerea. Zis și făcut, doar că atunci când au ajuns acolo hora era în toi și ,,toată lumea pe petrecere”.
Acela a fost momentul când și-au dat seama că ,,nu se compara absolut nimic cu a merge să vorbești cu oamenii” și au mers în comunitățile rurale, cu ajutorul rețelei de Asistență Medicală Comunitară, unde ,,cu adevărat ne-a deschis ochii”.
Întâlnire în aer liber, în cadrul campaniei „Hotărăște pentru tine” // Sursa: Ana Măiță
Acolo au găsit „mame tinere, 20 și un pic de ani. (...) Femei care practic undeva s-au pierdut între degetele sistemului și au ieșit din sistemul de învățământ, (...) din 2000 încoace”, spune Ana Măiță.
Așa au luat pulsul real al acestor comunități și au înțeles motivele reale pentru care femeile nu-și vaccinează copiii: ,,(n.a. motivul) nu este pentru că se tem, motivul pentru care nu vaccinează este pentru ca nu ajunge informația la ele”.
Vaccinarea băieților a fost neglijată în campaniile din trecut, dar și băieții pot avea de suferit de pe urma infectării cu virusul HPV, prin dezvoltarea anumitor forme de cancer sau prin infectarea partenerilor. Ana Măiță le-a vorbit acestor mame prin puterea exemplului deoarece ea și-a vaccinat băieții. Asta i-a dat o anumită legitimitate pentru că putea să se uite în ochii părinților și să le spună ,,vaccinați-vă și voi copiii, eu i-am vaccinat pe ai mei deja”.
Atunci când băieții ei au împlinit vârsta necesară, a cumpărat vaccinurile, care la vremea respectivă nici nu se găseau, și spune că ,,am investit în vaccinarea băieților mei ca să-i protejez de cancerele generate de HPV și să le protejez viitorii parteneri și partenere, dacă vor fi de toate felurile”.
În străinătate nu există diferențe în schemele de vaccinare, așa cum au fost până acum la noi.
Irina, o tânără de 34 de ani, mama unui băiețel de 2 ani, urmează să își vaccineze copilul pentru că ,,urmărește schema de vaccinare și română și engleză (...) Au de la 9 ani vaccinarea de HPV la băieți”.
Irina se bucură că ,,părinții mei m-au vaccinat atunci, înainte să-mi încep viața sexuală”, în 2008. Avea 18 ani și nu făcea parte din vârstele vizate de campania de atunci, așa că părinții ei au scos din buzunar ,,o mică avere” pentru a fi protejată.
Acum, procesul este mai ușor de urmat pentru părinții doresc să își vaccineze copiii și pentru femeile trecute de 19 ani. Toate informațiile despre virusul HPV sunt la un click distanță, pe un site avizat de Ministerul Sănătății.
Părinții minorilor, tinerii de 19 ani neîmpliniți și femeile de până în 45 de ani care vor să se vaccineze trebuie să urmeze câțiva pași simpli:
Pentru persoanele plurialergice vaccinarea trebuie să se desfășoare în prezența unui medic alergolog, pentru acordarea primului ajutor în cazul unei reacții alergice.
După ce a fost diagnosticată cu HPV, în urmă cu doi ani, Andreea a cheltuit o mică avere, pentru că vaccinul nu era compensat. ,,A fost un cost destul de maricel, chiar socotisem zilele trecute, undeva la 16.000 de lei. (…) Noi am prins perioada în care nu era decontat absolut deloc și a trebuit să achităm toate cele șase doze, plus analizele, care nici ele nu au fost foarte ieftine, plus tratamentele”, spune tânăra.
După ce a aflat că este pozitivă, a trecut prin mâinile a doi medici din sistemul privat și diverse tratamente medicamentoase și naturiste. Pentru Andreea, aceste tratamente nu au funcționat, iar la îndrumarea celei de-a doua doctorițe a utilizat ,,niște kituri cu produse apicole care includ și ovule pe baza de polen”, împreună cu tincturi pe bază de lăptișor de matcă crud. Pe lângă acestea, medicul i-a recomandat vaccinarea, așa că ea și soțul ei au hotărât să se vaccineze. Privind în trecut, recunoaște că lipsa informațiilor a avut un efect negativ asupra ei ,,nimeni nu lucrează cu psihicul, este destul de greu să accepți un astfel de diagnostic, mai ales în momentul în care ești tânără și dorești să îți întemeiezi o familie.”
Andreea Orșa, în ziua nunții // Sursa: Facebook
Din ianuarie până în septembrie 2024, s-au vaccinat compensat peste 70.000 de persoane: peste 55.000 dintre ele fete și femei și peste 15.000 de băieți, conform informațiilor primite de la Institutul Național de de Sănătate Publică (INSP), la solicitarea Școala9. Numărul fetelor și femeilor vaccinate este de trei ori și jumătate mai mare decât cel al persoanelor de sex masculin, mai ales că bărbații de peste 19 ani nu beneficiază de vaccin compensat. În anul 2023, când băieții nu erau incluși în schemele de vaccinare, s-au înregistrat doar 1.000 de băieți imunizați.
Persoanele care au profitat cel mai mult de reducerea de 50% pentru vaccin au fost femeile de 19-45 de ani. Dacă în 2023 se vaccinau aproape 3.500 de femei, în primele 9 luni ale anului 2024 s-au vaccinat de aproape nouă ori mai multe: 31.000 de femei. Creșterea vaccinării vine și pe fondul faptului că în 2024, femeile au beneficiat de o reducere de 50% - în loc să plătească 1.800 de lei pentru cele 3 doze, acestea au plătit 900 lei.
Pe lângă aceste date, anul trecut, s-au vaccinat din fonduri proprii aproape 2.200 de persoane, mai spune INSP.
Datorită extinderii vârstei de vaccinare pentru minori și includerea băieților ,,vaccinarea anti-hpv este într-o perioada mai degrabă favorabilă”, spune Carmen Ungurean, care face parte din personalul care administrează sau implementează programe la INSP. Acesta mai spune că a crescut gradul de informare al cetățenilor, dar și cererile pentru vaccin, datorită ,,adolescentelor de peste 18 ani care au ieșit puțin de sub influența parentală și încep să judece și cu capul lor”, alegând să se vaccineze.
Bărbații trecuți de 19 ani nu sunt incluși în schemele de vaccinare. Ei trebuie să își cumpere cele 3 doze la preț întreg, adică trebuie să scoată din buzunar 1.950 de lei per total, în condițiile în care salariul minim pe economie este de de 2.570 lei.
Daniel este din București și știa de virusul HPV ,,din cultura generală”, dar în ultimii doi ani a înțeles cât de grav este când ,,partenera de la acea vreme a fost diagnosticată cu HPV în urma unui control de rutină Papanicolau”. Atunci a ales să se vaccineze și spune că cel mai mult a fost afectat financiar pentru că a acoperit din banii lui ,,vaccinuri, controale și tratament pentru trei persoane: eu, partenera actuală și partenera precedentă”.
Mădălina crede că nu se vorbește suficient despre vaccinarea bărbaților în spațiul public și ,,e o responsabilitate de bun simt pe care ar trebui să și-o asume”. După ce a trecut prin toată experiența unui rezultat de HPV pozitiv este sigură că dacă ar fi mamă de băiat l-ar vaccina și i-ar oferi ,,o educație sexuală riguroasă referitoare la protecție”. Tânăra se bucură de diagnosticul negativ pe care îl are și se gândește cu emoție la următorul control.
*Numele a fost schimbat.
Acest articol a fost produsul lucrării de licență din cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, sub coordonarea lectorului univ. dr. Emilia Șercan și îndrumarea prof. asociate Andrada Fiscutean și Cristina Radu.
Dacă întrebi pe cineva care dintre secvențele din „Micul prinț” de Antoine de Saint Exupery i-a rămas în minte, ai mari șanse să ți se răspundă că este aceea în care vulpea este îmblânzită de micul călător venit de pe asteroidul B 612. Amintiți-vă scena: vulpea îl refuză pe micul prinț atunci când acesta îi cere să se joace cu el, motivând că nu este îmblânzită, că nu este „în legătură” cu el.
Citește mai mult
